Gabriel MANȚĂ

Așa cum există Adibas, puteam avea și Tennys în semifinale la Australian Open. Sigur, asta sună oarecum jignitor pentru Tennys Sandgren, pentru că el chiar ar fi meritat să urce acolo, în ultimii patru. Pe de altă parte, nici nu cred că a încântat prea multă lume cu stilul său de joc. Ca și Millman, yankeul a avut meritul de a fi flegmatic în fața lui Federer, adică exact atitudinea cu care se poate câștiga în fața acestuia. Fără respect, fără să te lași impresionat, altfel pleci acasă. Bine, Sandgren a plecat oricum, luând cu el filmul unui meci pe care îl va juca iar și iar în minte. Preț de vreo două seturi a avut în față un Federer de 60 de ani, cam așa cred că va juca elvețianul când va fi sexagenar. Roger dădea senzația că tot ce își propune e să nu abandoneze, nu se bucura la nicio minge câștigată, nici sonor, nici cu pumnul strâns! Și uite așa, pentru că yankeul n-a fost suficient de cinic la mingile alea de meci, avem semifinala ideală de pe hârtie, Djokovic-Federer. Sârbul l-a demontat exasperant de ușor pe Raonic, iar acum își primește rivalul aflat într-o stare incertă, dar... nu se știe niciodată.

Pe partea cealaltă a tabloului, avem un redivivus Wawrinka, acesta etalând un joc magistral în fața lui Medvedev care, cu ochii după greii circuitului, s-a trezit pus la punct de unul considerat ”fost”. La 6 dimineața va fi început un interesant sfert între Stan și Zverev. Bineînțeles, nu lipsește nici Nadal, disciplina sa și etica muncii primând în cele din urmă în fața neseriosului Kyrgios. Australianul a servit într-un tie-break de două ori cu primul, comițând o dublă greșeală și trimițând tribuna în depresie. Știu, unii spun că acesta este farmecul său, numai că la mijloc a fost vorba de o superbie prostească, nu-i ajungea să câștige, voia s-o facă ostentativ. Va povesti nepoților că pe el nu l-a interesat să câștige trofee, dar se minte în primul rând pe el. Nadal joacă de la 10 cu Thiem, care și-a crescut simțitor nivelul, petrecând pe teren doar șapte seturi în ultimele două tururi.

Cât despre Simona, ea va fi jucat tot de la două noaptea, și mă întreb dacă am avut dreptate s-o consider pe Kontaveit drept cea mai periculoasă adversară de până acum, estona putând, spre deosebire de Mertens, să dezlănțuie stihii în fața Simonei.