Doru POPOVICI

Evenimentele fotbalistice majore ale săptămânii care dă să se încheie au fost retururile din semifinalele Cupei României, precum şi meciul de la Iaşi, cel în care se pare că Steaua a pierdut titlul. Zic "se pare", deoarece mai sunt încă vreo două meciuri de disputat şi la halul în care se joacă încă este posibil absolut orice. Adică oricare din cele două combatante directe la titlu poate pierde unul, două sau chiar toate cele şase puncte pe care le mai dispută, astfel încât e greu de zis că titlul s-a jucat la Iaşi. Dacă am ajuns aici, atunci să observăm că după cum s-au desfăşurat ostilităţile acolo (da, ostilităţi e cuvântul adecvat, fiindcă în general echipele noastre par ostile fotbalului!) echipa care avea faţă de campioană era CSMS Iaşi, cea nimerită mai degrabă întâmplător între primele 6. Iar dacă luăm în calcul că nici Clujul n-a putut să o bată, atunci e clar că în fotbalul nostru s-a produs o egalizare a valorilor. Mai corect ar fi fost să zicem o nivelare, întrucât ceea ce se joacă e complet aplatizat, şters şi foarte aproape de cota zero. Nu-i ca la francezi, unde Les Herbiers din Liga a III-a poate juca absolut fără complexe finala Cupei Franţei contra miliardarilor de la PSG, ridicându-se adesea la nivelul acestora pe parcursul partidei. Dovada aplatizării este şi ceea ce am văzut în Cupa României, unde o semifinală a adus faţă în faţă o echipă de prima ligă şi una din divizia B. S-a calificat aia din B. Sau invers!? Că Gaz Metan e în A, dar de fapt cred că a luat-o la goană spre B, în timp ce Herrmanstadt e încă în B, dar e ca şi promovată. Care, unde-i?