Gabriel MANȚĂ

Am văzut deunăzi că Adrian Porumboiu “s-a dialogat” la teve cu Ion Crăciunescu, referitor la arbitrul asistent Adrian Vidan, delegat a doua oară consecutiv la un meci al Vasluiului. La cât de suculent este în expresii Porumboiu, daţi-mi voie să cred că Vidan numai bucuros nu era să-i viziteze bârlogul. Din fericire pentru toată lumea, nu s-a întâmplat nimic ieşit din comun. Numai dacă luai de bun comentariul meciului aflai că s-ar fi greşit la aprecierea unor poziţii de afară din joc. Adică ofsaiduri. Cred că nu mai trebuie să vă spun că majoritatea celor care comentează meciuri sunt pafarişti rău. Nu vorbesc doar de regulament, de spiritul jocului, de confundarea jucătorulilor, ci şi de vederea în spaţiu, nu o dată spunându-ni-se “nici nu l-a atins” sau “ofsaid clar” când pe reluare se vedea contrariul. Deci faptul că un comentator decretează că o decizie e greşită are valoare ce tinde spre zero. Se numără pe degetele unui lepros cei în care putem avea încredere, şi oricum nu mai multă decât în noi.

Pentru a nu vorbi doar teoretic, iată şi un caz concret. Nu doar în emisiunea de analiză a meciurilor din Liga Campionilor, de la TVR, ci şi în altele, Andrei Niculescu este prezentat ca fiind specialist în fotbal european. Desigur, asta poate însemna că ar câştiga lejer un concurs cu întrebări de tipul cine la ce echipă joacă, dar mă gândesc că ar trebui să însemne şi că ştie totul despre regulile jocului, că doar sunt la fel şi pe la noi, şi prin Europa. Ei bine, nu la un comentariu în direct, când te mai poate lua valul, ci la o fază rulată cu încetinitorul, specialistul nostru decretează: ofsaid! Era vorba despre faza la care Derdyok marca golul egalizator pentru Leverkusen în meciul cu Chelsea (săptămâna trecută). Poziţia lui Derdyok este judecată simplist după un singur criteriu: la momentul pasei, între el şi linia porţii nu se află decât un adversar, portarul. Dar regula este mai complexă, iar specialistul se pare că n-o ştie. În cazul nostru, cel care oferă pasa se află mai aproape de linia porţii decât cel căruia îi pasează. Şi, atenţie, n-are importanţă dacă îi pasează pe poziţie viitoare! Iar aceasta este ceea ce se cheamă fază complet regulamentară, nici pomeneală de ofsaid.

Dacă şi acolo unde nu ar trebui să fie loc de îndoială se dau verdicte din burtă, vă imaginaţi ce se întâmplă când e vorba de ceva subiectiv. Ajungi să priveşti tumefiat la ce se întâmplă pe teren, vorba unui alt comentator lunatic până la simpatic.