Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
După meciurile din Liga Campionilor mi-am dat seama de ce, în ultimul timp, s-au programat la concurenţă meciuri din simpaticele noastre competiţii interne. Fiindcă în Europa se va trage un remake după ediţia trecută, adică o finală Manchester-Chelsea. Un deja fu, cum ar spune olteanul.
Lăsând gluma la o parte, dacă e să ne luăm după cotele caselor de pariuri, adică unii care câştigă nişte bani, mulţi, din această îndeletnicire, cele două echipe sus-amintite au devenit favorite la calificare. Foarte uşor înclină balanţa spre Chelsea, dar gazdele primesc 5% nu numai de la arbitri ci şi de la softurile de predicţie. Maşina de goluri care era Barcelona s-a gripat în faţa reţelei ţesute de Hiddink, iar stilul merită deopotrivă admirat şi blamat. Emblematică declaraţia lui Guardiola, care nu s-a lamentat că adversarul a pus autobaza în poartă. Are şi antijocul estetica sa. Mă gândesc că ar fi ciudat, şi păcat în acelaşi timp, ca şi în retur să asistăm la un joc închis, încoronat cu lovituri de departajare. În cealaltă jumătate de tablou, tabela de marcaj n-a mai fost maltratată precum la ultimele întâlniri dintre echipele de top din Anglia. Lipsiţi de omul care înscrisese un poker pe Anfield, Arsenal a revenit în rolul de challenger. Cât despre sir Alex, rămâne acelaşi insaţiabil.
Semifinalele noastre, ca şi anul trecut, au fost câştigate de, probabil, cele mai bune echipe din provincie, dacă nu chiar cele mai bune în absolut. Totuşi, chiar dacă Dinamo a fost martelată, ochiul de pe slănină este mai focusat decât cel de pe făină. Oricum, patetici şefii „câinilor” care ameninţau Timişoara cu ploaie de goluri. Se vede treaba că lăudăroşenia găunoasă a lui Becali prinde bine la emuli! Aud că a fost ales stadionul din Târgu-Jiu ca loc de disputare a finalei. Trofeul va reveni celui care va înscrie la poarta sărutului.
