Strămoşii preistorici ai omului foloseau cuvinte care au rămas familiare până în zilele noastre

Lingviştii britanici au ajuns la concluzia că strămoşii omului din epoca de piatră care trăiau în Europa foloseau anumite cuvinte care pot fi recunoscute şi în zilele noastre în mai multe limbi moderne, potrivit unui studiu publicat recent în Statele Unite, informează AFP.

Anumite substantive, verbe, adjective şi adverbe provin, în mare parte neschimbate, din cuvintele care alcătuiau o limbă comună a oamenilor, care a dispărut în urmă cu circa 15.000 de ani, afirmă Mark Pagel, profesor de biologie evolutivă la Universitatea Reading din Marea Britanie, principalul autor al acestui studiu.

Aceste cuvinte, precum "eu", "voi", "noi", "mamă" şi "coajă" (de copac, n.r.) au în anumite limbi acelaşi sens şi aproape aceeaşi sonoritate pe care le aveau în acea vreme, au anunţat lingviştii britanici.

Folosind un model informatic, cercetătorii au aflat astfel că anumite cuvinte s-au schimbat atât de lent de-a lungul timpului încât au putut să conserve urme ale trecutului lor ancestral vreme de mai bine de 10.000 de ani.

Aceste cuvinte indică existenţa unei mari familii lingvistice care unifică şapte grupe de limbi din Eurasia, afirmă autorii studiului.

Până acum, lingviştii se bazau doar pe studierea sunetelor asemănătoare produse de cuvinte pentru a le identifica pe acelea care erau probabil derivate din strămoşi comuni, precum "pater" în limba latină şi "father" ("tată") în limba engleză.

Însă această abordare prezintă inconvenientul de a grupa uneori cuvinte cu sonorităţi apropiate, dar cu sensuri foarte diferite, precum "team" ("echipă") şi "cream" ("cremă").

Pentru a evita această problemă, profesorul Pagel şi colaboratorii săi au plecat de la principiul potrivit căruia cuvintele utilizate zilnic au fost probabil păstrate pe parcursul unor perioade foarte îndelungate. Savanţii s-au bazat pe acest element pentru a "prezice" cuvintele ale căror terminaţii au o sonoritate apropiată.

"Am descoperit că anumite substantive, prenume şi adverbe sunt înlocuite mult mai rar, uneori la 10.000 de ani sau chiar mai mult", a precizat Mark Pagel.

Astfel, "cuvintele folosite cu o frecvenţă mai mare de 1 la 1.000 în limbajul cotidian aveau de 7-10 ori mai multe şanse de a proveni din super-familia ancestrală a limbilor eurasiene", a declarat Mark Pagel, al cărui studiu a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.