Nevăzătorii trăiesc de câţiva ani o veritabilă "revoluţie a accesibilităţii"

După modelul bastonului alb electronic, premiat la ediţia din acest an a Forumului Netexplorateur de la Paris, tot mai multe instrumente high-tech schimbă existenţa cotidiană a persoanelor nevăzătoare în ultimii ani, informează lefigaro.fr.

Mult timp uitate de inventatori, persoanele nevăzătoare sau cele cu deficienţe severe de vedere se bucură în ultimii ani de un acces tot mai mare la noile tehnologii. Bastonul alb inteligent, denumit "Blindspot", va fi el oare următorul pe listă? Prototipul a fost premiat săptămâna trecută la ediţia din acest an a Formului Netexplorateur de la Paris. Înzestrat cu senzori numerici, acest instrument permite reperarea obstacolelor de pe sol şi de la nivelul înălţimii unei persoane, emiţând un avertisment sonor. Mai mult, Blindspot semnalează prezenţa unor persoane conectate la reţeaua proprietarului bastonului prin declanşarea unei sonerii.

Deşi filmul de prezentare pare seducător, Fernando Pinto Da Silva, directorul Centrului de evaluare şi de cercetări în domeniul tehnologiilor pentru persoanele nevăzătoare şi cu deficienţe de vedere (CERTAM), aşteaptă cu nerăbdare să testeze acest instrument. "Conceptul este interesant, dar acesta este un tip de proiect care poate să pună în joc siguranţa unei persoane. Ce se întâmplă dacă se termină bateria? Cred că acest instrument poate fi un bun supliment, ca un câine însoţitor, dar el nu permite cu siguranţă înlocuirea bastonului standard de culoare albă", a declarat Da Silva.

Departe de a fi singura inovaţie în domeniu, acest "baston inteligent" se adaugă unor tehnologii diverse deja existente, care au bulversat deja existenţa cotidiană a multor persoane nevăzătoare.

În ultimii trei ani, "doar compania Apple a dezvoltat câteva funcţii pentru persoanele suferind de un handicap vizual şi cred că redarea vocală pe iPhone reprezintă până astăzi cea mai mare revoluţie a accesibilităţii", consideră Fernando Pinto Da Silva. Lansată în iunie 2009, aplicaţia VoiceOver descrie pe cale vocală conţinutul ecranului telefonului mobil. "Chiar şi o interfaţă tactilă ne este de acum accesibilă", adăugă directorul CERTAM. Într-adevăr, utilizatorul poate să selecteze un text sau o comandă de pe ecran şi aplicaţia VoiceOver descrie funcţia acelui element şi indică comanda ce trebuie adoptată. De exemplu, utilizatorul primeşte mesajul vocal următor: "Apăsaţi de două ori pentru a deschide fişierul".

Aceeaşi metodă funcţionează şi pentru expedierea de SMS-uri. Autorul mesajului "ascultă" fiecare literă şi le validează una câte una. "Durează cam mult", recunoaşte Fernando Pinto Da Silva. "Altfel, se poate folosi aplicaţia de recunoaştere vocală. Se dictează cu voce tare textul pe care telefonul trebuie să îl scrie sau se conectează o tastatură cu Bluetooth pentru a scrie mesajul mai repede".

Cercetătorii de la Universitatea Georgia Tech lucrează în prezent la Braille Touch, o aplicaţie pentru telefoanele inteligente care permite tastarea direct în limbajul braille. Aceasta este o soluţie care are mari şanse să se impună în viitor, ţinând cont de testele deja efectuate pe persoane nevăzătoare: 32 de cuvinte tastate pe minut, cu un procent de acurateţe de 92% - un scor de şase ori mai bun decât oricare altă metodă.

Posibilităţile de utilizare a unui telefon se înmulţesc tot mai mult, dar "acest lucru cere o pregătire importantă, care nu este neapărat la îndemâna tuturor, mai ales a persoanelor în vârstă", explică Fernando Pinto Da Silva.

O altă noutate constă într-o aplicaţie creată de Apple care oferă persoanelor nevăzătoare posibilitatea de a naviga pe internet de pe un iPhone. Cu ajutorul unui ecran braille conectat prin Bluetooth sau la un sintetizator vocal, persoanele nevăzătoare care au un iPhone pot de acum înainte să navigheze pe internet de pe telefonul lor mobil, "la fel ca toată lumea", spune Fernando Pinto Da Silva, care reaminteşte faptul că în urmă cu câţiva ani, nevăzătorii puteau face acest lucru doar de pe un computer clasic. "Acum, pot să citesc ştirile de pe site-ul lefigaro.fr în metrou, cu iPhone-ul meu în buzunar, cu tastatura braille pe genunchi", adăugă el. Aceeaşi aplicaţie permite "accesul la cărţile digitale prin intermediul iBooks, în acelaşi timp cu toată lumea, fără a fi obligat să aştepţi ca o carte să fie rescrisă în braille".

Fernando Pinto Da Silva subliniază şi utilitatea scanerelor de coduri-bară, ce permit citirea conţinutului unui produs. "De exemplu, pot avea acces la instrucţiunile de utilizare ale unui medicament. Iar atunci când sunt într-un magazin, pot de acum să fac diferenţa între o sticlă cu suc de mere şi o sticlă cu suc de pere, un detaliu ce nu putea fi sesizat prin atingere". Prezentat cu ocazia celei de-a 14-a ediţii a Concursului Handitec din 2010, proiectul Eticode a fost recompensat cu premul I.

Dincolo de Atlantic, codurile-bară 2D şi mai evoluate sunt deja comercializate. "Ele au avantajul de a conţine mai multe informaţii, echivalând cu datele de o pagină A4", precizează directorul CERTAM. Deşi sunt încă în stadiul de proiect, cipurile RFID (Radio Frequency Identification) ar putea, pe termen lung, să înlocuiască acest sistem de coduri-bară. "Acest sistem funcţionează pe bază de unde. Dintr-o dată, nu va mai fi nevoie să cauţi tu însuţi codurile-bară, pentru că cipurile conţinute în produse vor fi identificate imediat".

Deşi este încă destul de departe de consolele de jocuri Xbox 360 şi PlayStation 3, Odimo este prima consolă de joc destinată persoanelor de orice vârstă care au deficienţe de vedere. Lansată pe piaţă în 2010, această cutie albă autonomă, portabilă şi lipsită de ecran, propune utilizatorilor ei mai multe jocuri de bază, precum Sudoku şi cuvinte încrucişate, graţie unui program de recunoaştere vocală. Singura critică: "Trebuie crescută oferta de jocuri incluse", afirmă Fernando Pinto Da Silva.