Fanteziile, între normalitate şi ruşine

Fanteziile constituie un aspect mereu prezent în vieţile noastre, însă puţini au curajul să le recunoască sau să le verbalizeze, probabil tocmai pentru că, în general, acestea sunt percepute ca un semn al insatisfacţiei.

Care este însă adevărul? În primul rând, trebuie să lămurim dacă este sau nu normal ca o persoană să aibă fantezii. Ei bine, psihologii spun că aceste fantezii sunt ca nişte „mângâieri” ale spiritului, ca nişte vise de care oamenii nu sunt întotdeauna conştienţi. De fapt, aceste reverii sau scenariile pe care le produce imaginaţia fiecăruia reprezintă modalitatea prin care se exprimă subconştientul. Acesta este motivul pentru care nu ne alegem noi fanteziile, ci mai degrabă ele ne aleg pe noi, pentru că fiecare reacţionăm la imagini şi situaţii diferite. Psihologii spun că, în general, bărbaţii sunt mai conştienţi de propriile fantezii decât femeile şi că este de dorit, chiar indispensabil, să avem fantezii, pentru că ele ajută la reducea tensiunilor.

Explicaţii psihologice.

Întrebaţi cum se explică faptul că ideea de verbalizare a fanteziilor erotice este considerată o ruşine, psihologii au arătat că, în general, există tendinţa de a asocia cuvântul „fantasmă” cu termenul „perversiune”, deşi scopul unei fantezii este acela de a permite dezvoltarea sexualităţii prin spirit, fără a trece la fapte. Există şi persoane care consideră că îşi înşală partenerul dacă în timpul actului sexual îşi imaginează că fac dragoste cu altcineva. De fapt, nimeni nu este responsabil pentru felul în care lucrează subconştientul său, iar respingerea ideii de fantezie poate fi interpretată drept un refuz al propriei plăceri.

Mai mult decât atât, psihologii „avertizează” că fanteziile nu sunt niciodată semne ale insatisfacţiei pe plan sexual. Dimpotrivă, fanteziile vă pot ajuta să treceţi peste anumite situaţii mai dificile, condiţia esenţială fiind ca acestea să nu devină indispensabile pentru obţinerea plăcerii.

Cât despre dezvăluirea dorinţelor ascunse, psihologii spun că „libertatea” de a le mărturisi depinde de relaţia care există între parteneri.

Dacă aceasta este solidă, bazată pe complicitate, încredere şi comunicare, totul este permis, poate chiar indicat, întrucât scenariile prezentate pot consolida legăturile dintre parteneri şi pot deveni sursă de plăcere pentru amândoi.

Fanteziile trebuie îndeplinite sau nu?

Răspunsul este nu, pentru că, dacă puneţi fanteziile în practică, deja situaţia nu mai ţine de domeniul imaginarului şi nu toate fanteziile pot fi îndeplinite. Există de multe ori cazuri în care transpunerea în realitate a fanteziei provoacă un efect invers faţă de cel dorit, inhibând în loc să stimuleze.

Psihologii avertizează în privinţa îndeplinirii fanteziilor, spunând că riscul major care există atunci când se trece la punerea dorinţelor în practică este ca, de la zi la zi, să apară nevoia de fantezii din ce în ce mai puternice.