Un om gol traversând scena, discursuri politice, crize de lacrimi... Istoria galei premiilor Oscar, cea mai importantă a industriei hollywoodiene, este marcată de numeroase incidente hazlii sau neprevăzute, informează AFP.
Organizatorii marii ceremonii anuale a celei de-a şaptea arte se împart între necesitatea de a prezenta un spectacol de divertisment urmărit de sute de milioane de telespectatori şi frica de a vedea distrus acest eveniment care se vrea a fi consensual şi familial.
Ca majoritatea marilor evenimente din Statele Unite, gala este difuzată pe posturile de televiziune cu o întârziere de câteva secunde, pentru a preveni evenimentele neplanificate, precum apariţia sânului dezgolit al lui Janet Jackson în timpul galei Superbowl din 2004.
Cu sute de milioane de telespectatori din lumea întreagă aşezaţi în faţa ecranelor, un mare număr de câştigători n-au putut rezista tentaţiei de a utiliza ceremonia pe post de tribună politică.
Scandaluri.
În 2003, regizorul Michael Moore, premiat cu Oscar pentru cel mai bun documentar, a părăsit scena sub huiduielile publicului. Lansase propoziţia "Ruşine, d-le Bush!", cu trei zile după ofensiva americano-britanică contra regimului lui Saddam Hussein.
Cu 30 de ani înainte, o femeie, care s-a prezentat sub numele de "Sacheen Littlefeather", a urcat pe scenă pentru a refuza premiul Oscar în numele actorului Marlon Brando, pe care Academia americană de film i-l decernase pentru rolul din "Naşul" şi a profitat de ocazie pentru a denunţa soarta indienilor din America în filmele hollywoodiene.
În 1977, Vanessa Redgrave a scandalizat publicul mulţumind organizatorilor pentru trofeul acordat pentru rolul din "Julia", pe care l-a obţinut "în ciuda ameninţărilor unei clici de derbedei sionişti".
În 1999, când Elia Kazan a primit un premiu Oscar pentru întreaga activitate, mai multe zeci de staruri au refuzat să se ridice şi să aplaude pe cel văzut drept un colaborator "la vânătoarea de vrăjitoare" declanşată în anii '50 de senatorul Joseph McCarthy împotriva unor presupuşi comunişti.
Momente de excepţie.
În afară de politică, ceremonia de decernare a premiilor Oscar poate oferi momente de excepţie, precum cel care a avut loc în 1974, când un bărbat dezbrăcat complet a reuşit să păcălească agenţii de securitate şi să urce pe scenă. Maestrul de ceremonii David Niven, fără a-şi pierde sângele rece, a făcut glume despre anatomia exhibiţionistului.
În 1962, un individ a dejucat măsurile de securitate şi a reuşit să ofere prezentatorului Bob Hope un "Oscar" pe care îl confecţionase singur.
În 2003, câştigătorul de Oscar Adrien Brody a sărutat-o languros pe Halle Berry, spre uimirea acesteia, iar în 1999, exuberantul italian Roberto Benigni a sărit din scaun în scaun după ce s-a anunţat că a obţinut premiul Oscar pentru rolul din "La vita e bella", spunând că vrea "să sărute pe toată lumea".
Jon Stewart a început ceremonia din 2006 cu cuvintele "Doamnelor, domnilor... Felicity", referindu-se la rolul de transsexual pentru care Felicity Huffman a fost nominalizată la premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă.
În 1987, actorul Chevy Chase a început ceremonia cu "Bună seara, ipocriţi ai Hollywood-ului", care a fost urmată de o tăcere de gheaţă din partea publicului.
Cel mai dificil pentru producători este să nu difuzeze crizele de lacrimi şi declaraţiile bizare ale unora dintre laureaţi în timpul discursurilor lor de mulţumire. Actriţa Sally Field a rămas în memoria multora şi a fost multă vreme parodiată după ce a exclamat "de data asta, o simt (...) mă iubiţi, acum, mă iubiţi!", după ce a primit cel de-al doilea Oscar din cariera sa, în 1985.