Lucian AVRAMESCU

Imagine cutremurătoare. Zeci de femei, bărbaţi, copii se agită, la marginea unei localităţi, printre resturile aruncate într-o groapă de gunoi. Toţi culeg cu disperare dintre mizerii de provenienţă multiplă, atenţi la dexteritatea de culegători a celor de alături, să nu rămână în urmă, să nu piardă startul, nişte cutiuţe, nişte etichete pe care le îndeasă grăbiţi în sacoşe sau în sân. Sunt resturile expirate ale unor depozite de alimente. Sunt bune, proclamă un bărbat slab ca o muchie de cuţit. Le dau copiilor, ce dacă sunt expirate? - spune crispată o mamă care răscoleşte cu vârful piciorului în mormanele de gunoi. Decât nimic, mai bine mâncare expirată!
Imaginea aceasta, crispată şi lividă ca faţa unui cadavru extras din mâl, poate face înconjurul lumii vorbind despre România. De ce să mai cheltuiască milioane de euro ministresa Turismului, veche şi viitoare (m-am hotărât să nu mai scriu nume pentru a-mi proteja dezgustul şi pentru a menaja sila unora dintre cititorii mei), de ce să mai cumpere spaţii de emisie în cele mai faimoase televiziuni ale lumii? Această imagine va fi preluată gratis şi este cât se poate de convingătoare. Popor european, pleznind de sănătate, prosper şi democrat. Ţară cu peisaje mirifice. Hrană ecologică la pachet, culeasă direct din frigiderul gârlelor şi maidanelor.
Asociind aceste secvenţe cu unele de pe strada mea din sectorul unu al Capitalei, în care câţiva bătrâni matinali iau la rând gheenele de gunoi în căutarea unor resturi alimentare, putem încropi o reclamă pentru miile şi milioanele de turişti care se vor înghesui să guste frumuseţile mirificei noastre patrii. Veniţi s-o vizitaţi pe Nadia Comăneci! E drept că n-o s-o prea găsiţi, marea fostă sportivă locuind în America. Veniţi să daţi mâna cu Hagi, cel cu piciorul fermecat! Păcat însă că şi el e cam plecat, afacerile lui învârtindu-se mai mult prin Turcia.
Oricum, printre aceste gunoaie, printre aceste resturi putrezite între grinduri, de unde mulţi amărâţi îşi încropesc micul dejun şi prânzul şi mereu absenta masă de seară (aşa recomandă medicii, ca hrana de la cină s-o dai duşmanilor), între aceste peisaje care put veţi selecta, cu un pic de răbdare, şi ţara cu plauri şi nuferi a lui Sadoveanu. Răbdare. Land of choise!
Ziariştii se pierd în fleacuri. Fleacul ciuruirii a peste cinci milioane de alegători care au avut neinspiraţia să nu se lase cumpăraţi cu o pufoaică. Alţii, imaginile din groapa de gunoi sunt grăitoare, s-au lăsat cumpăraţi cu două franzele şi un chil de ulei. Ce e rău în asta? Au trăit relativ bine o zi. E puţin o zi din viaţa unui om? E puţin ca o zi să stai acasă ca belferul şi să nu mai cauţi în groapa cu gunoi? Sunt alegătorii adevăraţi ai naţiei noastre viguroase şi prospere. Ceilalţi, nişte netrebnici, ca şi găozarii de jurnalişti (nu toţi, că şi ei sunt împărţiţi în două), ca şi needucata de Doina Cornea, ca şi jegoşii de parlamentari liberali care n-au înţeles că testamentul Brătienilor era altul şi prevedea autodizolvarea patriotică în braţele singurului ”bărbat viril” din această ţară, cum scrie, umedă de emoţie, o jurnalistă identificabilă prin amănuntul crispat al gurii tăiate oblic. Ziariştii se pierd în fleacul furtului, mă rog, ordinar, al alegerilor. Mare brânză! Şi ce dacă n-au putut vota la Paris cinci inşi pe secundă? Şi ce dacă unii au votat ceva şi a ieşit altceva? Astea-s subiecte, păsăricilor şi ţigăncilor să nu zic eu de care? Căutaţi adevăratele subiecte în liniştea şi reconcilierea patriei! Păi parcă liniştea aduce nefericire? Nu aduce. După câştigarea alegerilor de cine trebuie şi cum trebuie s-a ajuns la concluzia că liniştea e bună. Aşa că, vorba ceea, ciocul mic. Avem de achitat cea mai înspăimântătoare datorie externă, trei generaţii trebuie angajate de aici înainte la acest efort patriotic, puneţi-vă pe răbdat şi muncit, fiindcă patria e pe mâini bune. Aceleaşi care ne-au adus aici unde suntem. Adică în groapa cu gunoi.