„Veșminte populare” și „ouă cu poveste” din colecția Paul Torac, din Brodina, transpuse în fotografii, la Galeria de artă „Zamca”

50 de fotografii în care se regăsesc „veșminte populare” și „ouă cu poveste” din colecția Paul Torac, din Brodina, sunt expuse la Galeria de artă „Zamca”, până pe 20 aprilie 2023.

Vernisajul expoziției „Tradiție prin fotografie” a avut loc miercuri, 12 aprilie 2023, în prezența etnologului Paul Torac, fiul meșterului popular Elena Torac, și ea prezentă la eveniment.

Cunoscut păstrător al tradițiilor, Paul Torac, care deține o colecție etnografică impresionantă la Brodina, a dorit să promoveze frumusețile comunității din Brodina, a zonei de nord a județului Suceava și în acest fel, prin fotografie.

Am aflat de la Paul Torac că cele mai multe fotografii din expoziție sunt realizate de fotograful rădăuțean George Andronachi, dar sunt și câteva imagini realizate de fotograful Ștefan Chichioacă, originar din Brodina.

„Am dorit să scoatem în evidență frumusețea straiului popular, a veșmintelor populare, cum le numesc eu. Se pot admira ansambluri vestimentare bucovinene și huțule, mai ales că suntem în Săptămâna Mare, în care se definitivau costumele populare pregătite pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului, fiind perioada în care femeile își etalau munca de peste iarnă sau chiar de peste un an. Prin această expoziție vrem să punem în valoare frumusețea straiului popular, a chipului care îmbracă acest strai popular, pentru că omul îmbrăcat în costum popular arată mult diferit, mai luminos. Mai mult, vrem să inspirăm generația tânără, să caute motivele tradiționale, dacă își realizează o cămașă, o ie, măcar să cunoască și să folosească motive autentice, specifice zonei de care aparțin”, ne-a spus Paul Torac, subliniind faptul că „veșmintele populare nu îmbracă doar corpul, ci și sufletul celui care le poartă”.

În vechime, costumul popular avea și rol apotropaic, îl proteja pe om. Pânza este țesută în formă de cruce și nu exista veșmânt popular care să nu aibă pe el măcar un simbol în formă de cruce.
„Femeile, odinioară, după ce terminau de cusut cămașa populară, îi mai făceau un rombuleț, un pătrățel, ca să nu fie perfectă, pentru că se spunea că lucrarea perfectă este doar a lui Dumnezeu”, a explicat etnologul din Brodina.

„Păscăriță” din doage de lemn

Paul Torac nu s-a limitat să aducă în expoziție doar fotografii, ci a adus în fața publicului și două costume populare foarte vechi, precum și o „păscăriță” din lemn. „Sunt două costume populare din colecția noastră, realizate odinioară, pentru Sărbătoarea Învierii, cu motive ornamentale foarte interesante. Am adus și un obiect specific etniei huțule, păscărița, obiect realizat din doage de lemn,  cu care, odinioară, huțulii mergeau în Noapte de Înviere cu bucatele la sfințit. Este un obiect destul de rar, dar am dorit să îl aducem aici pentru ca și cei tineri să vadă cum arăta un coș odinioară, realizat din lemn, pentru că pădurea a fost cea care i-a încălzit, i-a îngrijit, i-a hrănit și i-a apărat pe oamenii de acolo, din partea de nord a județului Suceava”, a completat Paul Torac.

În expoziția de fotografie se pot observa și costume specifice comunei Straja, Bilca, Gălănești, Frătăuți, costume din colecția Paul Torac, tocmai pentru a arăta relația frumoasă pe care o aveau oamenii de la munte, minoritățile, cum conviețuiau oamenii în acest colț de țară, în armonie, la fel ca și astăzi.

Colecția etnografică Paul Torac, fiecare costum și povestea lui, mărturii autentice despre viața de odinioară a locuitorilor satelor din zonă, obiecte de o inestimabilă valoare, aparținând odăii bunicilor și străbunicilor noștri, pot fi admirate acasă la Paul Torac, la Brodina. Costumele huțule, datorită gamei cromatice, a motivelor, dar și a măiestriei cu care au fost realizate, vă vor impresiona cu siguranță.

Ouăle aveau în lumea satului un rol apotropaic, de protecție

Meșterul popular Elena Torac a prezentat în cadrul expoziției mai multe „ouă cu poveste” sau ouăle bătrânești, cu motive autentice, din colecția pe care o deține familia Torac, și care cuprinde circa 200 de ouă vechi, dar și ouă create de ea, mai bogate în modele, dar fără a se abate de la „canoanele vechi”. „Bunica din partea mamei, de la care am învățat meșteșugul, mi-a spus de nenumărate ori, ca un canon, să nu mă îndepărtez de ouăle tradiționale vechi sau, cum se mai numesc, ouăle bătrânești, cu poveste, ouă care de Paște erau ciocnite cu cei dragi sau dăruite celor dragi. Ouăle aveau în lumea satului un rol apotropaic, de protecție. Cei care consumau din aceste ouă trăiau cu speranța că se vor revedea și pe lumea cealaltă cu cei cu care au ciocnit oul. De asemenea, se punea că acele ouă îi protejează tot timpul anului”, ne-a spus Elena Torac. Aceasta a expus și un pic din evoluția oului încondeiat la nivel de artă. Astfel că publicul aflat la vernisaj a putut să admire și ouă încondeiate de Elena Torac, care a fost receptivă la nou, dar nu s-a îndepărtat de canoanele tradiționale. „Ouăle au devenit mai muncite, cu mult mai multe elemente pe un singur ou, dar fără să mă îndepărtez de simbolistica veche. M-am inspirat de pe țesături, cusături, sculpturi în lemn, din mediul care mă înconjoară. Fiecare artist are o anumită viziune. Eu am vrut să demonstrez evoluția de la oul care era consumat până la oul de acum, care a devenit obiect de artă și care a fost golit pentru a  putea fi păstrat ca un dar deosebit, ca un odor, cum se ținea, în trecut, la icoană”, a completat meșterul popular din Brodina.

Publicul poate să admire expoziția deschisă la Galeria de artă „Zamca”, din incinta Organizației Institutul Bucovina, din strada Zamca, numărul 17 A, Suceava, până pe 20 aprilie 2023. Curator: Mihai Pânzaru PIM; Critic de artă: drd. Delia Leizeriuc; Invitați: pr. Mihai Cobziuc. Organizatori: Galeria de Artă „Zamca” – Organizația Institutul Bucovina, Academia PIM, Centrul Cultural Bucovina.