La Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera”, Sala ”Elena Greculesi”, a avut loc miercuri, 31 ianuarie, un eveniment cultural plin de miez, „Sărbătorile Memoriei”, în prezența unui public numeros. În cadrul acțiunii moderate de Gabriel Cărăbuș, managerul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, artiștii plastici Dumitru Rusu, Viorica Ana Moruz și Tiberiu Cosovan au primit din partea Consiliului Județean Suceava, prin prezența lui Gheorghe Niță, vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, titlurile de ”Seniori ai artelor plastice bucovinene”, titluri oferite la inițiativa Centrului Cultural Bucovina și a scriitorului Ion Drăgușanul. Gheorghe Niță a spus că este onorat să ofere titlurile de ”Seniori ai artelor plastice bucovinene” unor oameni valoroși, oameni deosebiți de cultură ai județului Suceava, Dumitru Rusu, Viorica Ana Moruz și Tiberiu Cosovan. În cadrul aceluiași eveniment, Consiliul Județean Suceava a oferit și Premiul „Opera Omnia” (post-mortem) poetului Roman Istrati, cu ocazia lansării volumului ”Luntrea de ceară”.
Recunoștință
Pictorița Viorica Ana Moruz a fost emoționată la primirea diplomei și a spus că „după atâția ani de activitate în artă, în pictură, nefiind suceveancă, fiind bihoreancă, cei din Suceava m-au adoptat, mă apreciază și mă onorează cu acest premiu”. Din 1976, când a ajuns la Suceava, artista Viorica Ana Moruz s-a jertfit pe altarul frumosului, pictând, bucurând privirile oamenilor, dar formând generații și generații de copii, astăzi, unii dintre ei, care au trecut prin ”mâna dascălului”, devenind, la rândul lor, pictori, arhitecți, restauratori etc. ”Și de acum încolo, cred că n-o să vă dezamăgesc!”, a spus artista Viorica Ana Moruz, cu modestia omului a cărui valoare nu o descoperi doar în tablourile de pe simeze, ci și în adâncul inimii.
La rândul său, pictorul Dumitru Rusu i-a felicitat pe cei care „cu multă râvnă duc mai departe Sărbătorile Memoriei, acțiune benefică și pentru cei de sus și pentru cei de jos”. A mulțumit pentru diploma primită, pentru titlul de ”Senior al artelor plastice bucovinene”, care, în opinia sa, este datorată lucrărilor pe care le-a realizat. ”Cred că diploma este rezultatul muncii mele atât pe tărâm artistic, cât și pe tărâm educațional”, a completat pictorul.
În elita seniorilor în arte plastice bucovinene își găsește un loc binemeritat Tiberiu Cosovan. A spus că pentru el este o onoare să fie pe podium alături de profesorul Dumitru Rusu și profesoara Viorica Moruz. „Dumnealor sunt artiști plastici profesioniști, cu o carieră didactică și artistică în spate de o viață. La mine este vorba doar de o pasiune pe care am reactivat-o după vreo 30 de ani de stat în adormire, care se pare că a fost bine întâmpinată de cei cărora m-am mărturisit până acum. Trebuie să le mulțumesc colegilor din grupul «Domino», pentru că alături de ei am avut prilejul să mă prezint în fața publicului, să mă afirm artistic”,a completat Tiberiu Cosovan.
Nu putem să-l uităm pe Roman Istrati
De Ziua Artelor Plastice Bucovinene – „Sărbătorile Memoriei” au fost lansate două volume de poezie: „Luntrea de ceară” de Roman Istrati și „Luntrea de ceară” de Ion Drăgușanul. Senior în artele plastice bucovinene, Tiberiu Cosovan a spus că a venit la „Sărbătorile Memoriei” și pentru a-l omagia pe Roman Istrati, ”pentru că Roman Istrati a trecut deja la veșnicie și noi, cei care i-am fost alături în diverse conjuncturi, nu putem să-l uităm și se cuvine să-i păstrăm și să-i promovăm de-acum încolo opera. Pentru că e vorba de o operă poetică la Roman Istrati, deși au trecut 40 de ani între prima lui carte și aceasta, «Luntrea de ceară». Sunt doar două cărți de poezie, una în 1978 și una acum, în 2018. Dar cine l-a citit pe Roman Istrati, acum 40 de ani, îl reîntâlnește în această carte, cu aceeași forță și cu aceeași cantitate uriașă de sentiment și de emoție de care a fost capabil el ca poet”. Managerul bibliotecii, Gabriel Cărăbuș, a spus că în cartea lui Roman Istrati se află 62 de poeme, câți ani avea la momentul despărțirii de această lume, deși el rămâne mereu viu prin opera sa și prin amintirile risipite în sufletele celor rămași, și „62 + 1″ poezii în cartea semnată de Ion Drăgușanul, cei doi fiind de aceeași vârstă, cel din urmă aflându-se în sală.
”Două cărți, ca două mărturisiri, în oglinzi paralele, cu același titlu, dar cu trupuri diferite”
Profesoara Mihaela Grădinariu, „unul dintre acei puțini poeți de astăzi cu minte și inimă pentru literatură”, după cum susține scriitorul Ion Drăgușanul, dar și unul dintre privilegiații care au avut acces la cele două volume până ca ele să capete „trup de hârtie”, a vorbit despre „Luntrea de ceară”: ”Avem în față două cărți, ca două mărturisiri, în oglinzi paralele, cu același titlu, dar cu trupuri diferite, cu trupuri de cuvânt și cu trup de lumină, cu trupuri de cenușă sau de cântec”. Poeta a surprins auditorii dând citire unor poezii, pe marginea cărora a făcut și comentarii, dar fără să spună cui aparțin versurile, misiunea de a descoperi acest lucru rămânând în sarcina cititorului. „Vă invit pe toți la un experiment de lectură. Când veți ajunge fiecare acasă, în cămara de taină, luați aceste două volume și citiți alternativ, un poem dintr-un volum și un poem din celălalt volum, și cred că abia așa se poate descoperi legătura indestructibilă dintre cele două curgeri de cântec”, a spus poeta Mihaela Grădinariu. Fiecare participant la „Sărbătorile Memoriei” a primit gratuit cele două volume.
Scriitorul Ion Drăgușanul și-a asumat „o practică iconaristă”
Spre finalul întâlnirii de miercuri, scriitorul Ion Drăgușanul a vorbit mai mult despre volumul lui Roman Istrati și mai puțin despre al lui: ”Roman Istrati este un mare poet (…). Eu am lucrat la cartea mea, selectând 62 de poeme, în clipa în care am constatat că suntem fârtați de expresie, și dacă am constatat că suntem complementari, hai să scoatem o carte cu același titlu. Eu am luat titlul de la el, promițând că următorul volum va avea titlul de la mine, dar îmi dau seama că, având în vedere deslușirile și vestirile, nu prorocirile, următoarea carte se va numi «Vestirile» și va fi lansată pe 7 septembrie, ziua de naștere a lui Roman Istrati”. Scriitorul Ion Drăgușanul și-a asumat „o practică iconaristă” a aparițiilor editoriale simultane, gândindu-și propria carte „în consens de fârtate cu Roman Istrati”, inclusiv prin titlul comun, ”ceea ce nu s-a mai făcut, deși ar fi trebuit”.
