Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
luni, 5 aug 2013 - Anul XVIII, nr. 179 (5386)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   7 imagini |   ø fişiere video

Întrebări de jos în sus

Muzeul Satului Bucovinean, sau Muzeul Satului din Ţara de Sus?

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Cu prilejul deschiderii celei de-a XVIII-a ediţii a Târgului meşterilor populari din incinta Muzeului Satului Bucovinean, de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, au intrat în circuitul de vizitare două noi obiective din muzeul în aer liber, şi anume casele Volovăţ (casă din „cununi de bârne”, din zona etnografică Rădăuţi, din anul 1860, care găzduieşte un atelier tradiţional de ţesut) şi Rădăşeni (o locuinţă de pomicultor, din zona etnografică Fălticeni, din sec. XX).

 

„Patrimoniul arhitectonic de factură populară din Ţara de Sus... imaginat ca o sinteză, model al satului bucovinean”

Dacă cele două aşezări sunt menţionate, pentru prima dată documentar, în ani apropiaţi, de cancelaria aceluiaşi voievod, este vorba de Alexandru cel Bun (Volovăţul apare într-un înscris din data de 13 decembrie 1421, prin care Alexandru cel Bun şi fiul său Ilie dăruiau fostei soţii a voievodului Rimgaila „târgul Siret şi Volhoveţul cu satele şi cătunele, cu mori şi heleştee, vămi, datorii, produse şi cu toate veniturile”, iar Rădăşeniul este menţionat la 16 februarie 1424, într-un act de danie al voievodului către popa Iuga), după ocuparea şi anexarea părţii de nord - vest a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775) cele două aşezări nu s-au mai aflat în interiorul aceleiaşi ţări.

Volovăţul, cu biserică ctitorită de Ştefan cel Mare în anul 1502, îşi înscrie numele pe hărţile Bucovinei (numele şi renumele pentru că aici a luat fiinţă, în anul 1877, primul cabinet de lectură din Bucovina), iar Rădăşeniul (cel pe care arhimandritul Timotei Aioanei l-a numit „o grădină a Raiului”) devine, imediat după intrarea Bucovinei sub sceptrul habsburgic, capitală a zonei din hotarul Moldovei, întrucât aici s-a fixat isprăvnicia ţinutului de nord.

O întrebare de jos în sus, venită din partea unor vizitatori ai muzeului de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei, este firească: mai avem de-a face cu Muzeul Satului Bucovinean, sau îi spunem de-acum Muzeul Satului din Ţara de Sus, ori mai bine Muzeul Satului?

Dar şi cu Ţara de Sus s-ar crea confuzii, pentru că, chiar pe pagina web a Muzeului Bucovinei, la secţiunea Muzeul Satului Bucovinean (?) ni se spune că această locaţie „pune în valoare patrimoniul arhitectonic de factură populară din Ţara de Sus”, menţionându-se apoi faptul că „imaginea de ansamblu a muzeului reflectă organizarea şi activitatea complexă a unui sat, imaginat ca o sinteză, model al satului bucovinean”.

 

Motivaţie: „Rădăşeniul este la graniţa cu Bucovina”

Pentru cei care cred că şi Fălticeniul se circumscrie Bucovinei (?!) n-ar fi nici o problemă, dar pentru cei care sunt în temă ar fi nevoie de-o justificare a prezenţei casei din Rădăşeni în incinta acestui muzeu.

Directorul Muzeului Bucovinei, Constantin-Emil Ursu, o dă pe scurt: „Rădăşeniul este la graniţa cu Bucovina”. Asta ştim şi noi şi a spus-o frumos fălticeneanul Aurel George Stino, care scria (în „Cuget clar”, 1934) că de pe dealul Cetăţuia al Rădăşenilor „ochii se pierd departe peste lanuri şi dealuri, până în Bucovina”.

Constantin-Emil Ursu face precizarea că obiectivul (casa din Rădăşeni, care provine din zona etnografică Fălticeni - deci din afara perimetrului Bucovinei - casă de locuit cu două camere şi bucătărie de vară, construite din bârne de brad îmbinate la colţuri în cheutori, lutuite pe „pureci” şi văruite) a fost achiziţionat cu ani în urmă de fostul director al instituţiei muzeale, Ioan Cocuz. „Pentru că zona Fălticeni - spune el - este o microregiune pomicolă de la graniţa cu Bucovina, noi am amplasat această casă în livada din incinta muzeului în aer liber. Este un mod de a le oferi vizitatorilor un cadru comparativ, de a vedea cum sunt casele din această zonă în comparaţie cu cele din arealul bucovinean”.

Acum, că avem o explicaţie, nu ne rămâne decât să încheiem zâmbind, spunând că locuitorii din Rădăşeni, gospodari, desigur, şi proprietari de livezi cu meri, oameni cu stare întrucât, aşa cum scria Sadoveanu, „roada pomilor se preface în argint sunător”, îşi datorează bogăţia şi pentru că sunt ceva mai zgârciţi şi nu-s aşa mărinimoşi ca bucovinenii. Flăcăii aveau şi-o strigătură pentru fete, vizavi de „cărpănoşenia” rădăşenenilor: „Fetele din Rădăşeni / Îs iernate cu strujeni, / Şi-s varate cu tărâţe, / Le curg ochii ca la mâţe”.

Au fost însă darnici cu această casă (dacă nu cumva au vândut-o pe bani buni) pe care o putem vedea într-un muzeu care-şi poate schimba de acum denumirea. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Muzeul Satului Bucovinean, sau Muzeul Satului din Ţara de Sus?.
 Vizualizări articol: 2234 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 8 voturi
Muzeul Satului Bucovinean, sau Muzeul Satului din Ţara de Sus?5.058

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Cultural local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei