Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Primăria comunei Dumbrăveni, în parteneriat cu Academia Română - Secţia Filologie şi Literatură, Consiliul Judeţean Suceava şi Fundaţia pentru Ştiinţă şi Artă Bucureşti, a organizat ieri, în Sala Ateneu din localitate, „Colocviul Cioran”, eveniment în cadrul căruia a avut loc lansarea operei filozofice integrale în limba română a gânditorului şi scriitorului despre care Petre Ţuţea spunea că este „o inteligenţă pură”.
„O realizare remarcabilă pentru cultura română”
Manifestarea, la care au participat nume prestigioase ale culturii române, a fost deschisă de primarul Ioan Pavăl, care a transmis oaspeţilor salutul de bun venit, subliniind totodată faptul că iniţiatorul acestui eveniment este acad. Eugen Simion.
Au vorbit apoi Ioan Vasile Râpan, sponsorul principal al manifestării, şi cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Ştefan Alexandru Băişanu şi Alexandru Rădulescu, care au subliniat faptul că gestul organizării acestui colocviu şi editarea sub egida Academiei Române a scrierilor româneşti ale lui Emil Cioran constituie „o realizare remarcabilă pentru cultura română”.
Referindu-se la edilul comunei Dumbrăveni ca la un „primar de ispravă”, acad. Eugen Simion (care a ţinut să accentueze şi faptul că este de apreciat că judeţul Suceava are doi vicepreşedinţi ai CJ care sunt profesori) a oferit un argument pentru lansarea operei lui Emil Cioran la Dumbrăveni, spunând că „dintre toate valorile româneşti, Eminescu a fost singurul pe care Cioran l-a acceptat, textele sale referitoare la Eminescu fiind absolut remarcabile”.
Invitaţii manifestării
Academicianul Eugen Simion a fost cel care a prezentat invitaţii manifestării, semnalând prezenţa în sală a acad. Teodor Dima, prof. univ. dr. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, a acad. Vasile Tărâţeanu „din românitatea înstrăinată” (Cernăuţi), a profesorilor universitari Andrei Grigor, Anton Adămuţ, Adrian Jicu, Vasile Spiridon, Doris Mironescu, Lucian Chişu - directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, a cercetătorului şi criticului literar Şerban Axinte, a scriitorilor Emilian Marcu, Viorel Dinescu şi, desigur, a editorului ediţiei operei cioraniene, Marin Diaconu.
Alături de aceştia s-au aflat universitari, literaţi şi reprezentanţi ai unor instituţii culturale sucevene (prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, de la Universitatea „Ştefan cel Mare”, Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, insp. general adj. Cristina Teodorovici, de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, scriitorii Ion Filipciuc, Carmen-Veronica Steiciuc, Mihai Sultana Vicol...).
Conferirea titlului de „Cetăţean de onoare” al comunei academicienilor Eugen Simion şi Teodor Dima
Un moment special care a precedat începerea lucrărilor colocviului de la Dumbrăveni a fost cel al conferirii titlului de „Cetăţean de onoare” al comunei academicienilor Eugen Simion şi Teodor Dima.
Primarul Ioan Pavăl, care pentru acest moment şi-a pus panglica tricoloră, le-a înmânat celor doi distinşi oaspeţi diplomele şi hotărârea Consiliului Local Dumbrăveni de acordare a titlului onorific.
Lucrările colocviului au intrat apoi în desfăşurare, lansarea primei întrebări, cea care a constituit şi tema dezbaterilor, „Cum edităm operele fundamentale din limba română”, revenindu-i acad. Eugen Simion.
„Emil Cioran a venit lângă Eminescu”
Cele două tomuri care cuprind cvasitotalitatea scrierilor româneşti ale lui Emil Cioran însumează 3.368 de pagini reunind volumele, publicistica, manuscrisele şi corespondenţa autorului.
Editate sub egida Academiei Române şi a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă în colecţia „Opere fundamentale” (al cărei coodonator este acad. Eugen Simion), volumele, realizate cu sprijinul financiar al Fundaţiei „Patrimoniu”, depăşesc cu mult ediţia din Franţa (care cuprinde scrierile în limba franceză), care are un singur volum, cu peste 1.000 de pagini.
Prin lansarea la Dumbrăveni a acestei integrale, „Emil Cioran a venit lângă Eminescu”, aşa cum a spus secretarul primăriei, Mihai Chiriac, care este sufletul manifestărilor culturale locale.
