Biblioteca Muzeului Bucovinei, fond valoros de carte

Muzeul Bucovinei (noua denumire a Complexului Muzeal Bucovina stabilită prin HG nr. 961/8 septembrie 2010) dispune de o bibliotecă proprie, aflată la dispoziţia personalul instituţiei (muzeografi, istorici, cercetători...), dar care poate oferi şi cititorilor externi (nu în regim de împrumut la domiciliu, ci de consultare şi lectură la faţa locului) accesul la fondul de carte existent.

Biblioteca instituţiei muzeale sucevene funcţionează din anul 1968

Biblioteca instituţiei muzeale sucevene, care se circumscrie Secţiei Memoriale - Fonduri documentare (secţie care valorifică patrimonial casele memoriale ale unor personalităţi culturale de pe teritoriul judeţului, cu inventarul lor de obiecte şi documente, precum şi o serie de colecţii şi donaţii care conţin, la rândul lor, manuscrise, corespondenţă, publicaţii periodice şi cărţi), funcţionează din anul 1968.

Fondul de carte iniţial provenea din colecţiile şi donaţiile din cadrul Secţiei Memoriale - Fonduri documentare, cărora li s-au alăturat, în timp, unităţi de bibliotecă de o foarte mare diversitate, de la manuscrise şi carte veche, la periodice şi cărţi de specialitate provenind din achiziţii şi din schimburile cu instituţii similare interne şi internaţionale.

32.599 de unităţi de inventar, păstrate în trei încăperi cu 1300 metri liniari de rafturi

Biblioteca Muzeului Bucovinei, „care - aşa cum ne-a spus bibliotecara Margareta Scutaru, care lucrează în prezent la evidenţa computerizată a fondului de carte - cuprinde 32.599 de unităţi de inventar”, dispune de trei încăperi, cu 1300 de metri liniari de rafturi, în care cărţile sunt aranjate tipo-dimensional, precum şi de un depozit, în care se păstrează cartea veche, alături de documentele Secţiei Istorie şi de colecţia de numismatică a Secţiei Arheologie.

De la manuscrise şi carte veche, la colecţii de periodice, dicţionare, atlase şi anuare muzeale, biblioteca Muzeului Bucovinei tezaurizează informaţie scrisă din domenii diverse (cultură şi civilizaţie, arheologie, istorie şi muzeografie, etnografie, arte plastice...).

Manuscrise şi carte veche

Biblioteca deţine câteva manuscrise ca „Opt glasuri”- un „Osmoglasnic” din anul 1790, de la Mănăstirea Voroneţ, sau un „Sestodevnic - Antologhion”, în limba slavonă, din secolul al XVIII-lea.

Cartea veche este reprezentată de lucrări precum „Viaţa sfinţilor” de Dosoftei, tipărită în anul 1682 la Iaşi, un „Ceaslov” (Târgovişte, 1715), o „Psaltire” (Iaşi, 1802), sau „Învăţătură părintească” (Iaşi, 1822), scrisă de patriarhul Antim al Ierusalimului.

Biblioteca muzeului deţine şi o ediţie în limba germană a „Descrierii Moldovei”, de Dimitrie Cantemir, tipărită deopotrivă la Frankfurt şi Leipzig, în anul 1771.

Cartea veche străină cuprinde lucrări ca „Historiae Polonicae”, de Jan Dlugosz, în limba latină, în prima ediţie tipărită la Leipzig în anul 1711, sau „Bucher von Wahren Christenthum”, de Johann Arndt, tipărită la Lepizig în anul 1722.

Publicaţii periodice şi ştiinţifice

Dintre publicaţiile periodice din colecţiile bibliotecii semnalăm „Buletinul Consiliului Monumentelor Istorice” (Cernăuţi, 1908-1942), Revista de cultură ortodoxă „Credinţa” (Cernăuţi, 1927), „Revista Bucovinei” (1942-1944), „Buletinul Societăţii Numismatice Bucureşti” (1923-1995), „Codrul Cosminului” (Cernăuţi, 1924-1939, precum şi seria nouă apărută la Suceava, 1996-2010).

Publicaţiile ştiinţifice, care provin din schimburi interne, cuprind seriile „Acta Musei Napocensis” (editat de Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca, 1964-2001), „Apulum” (Buletinul Muzeului din Alba iulia, 1939-1945, 1959-1961) şi „Apulum Acta Musei Apulensis” (1965-2006), „Arheologia Moldovei” (editată de Institutul de Arheologie Bucureşti, 1961-2007), sau „Carpica” (Muzeul de Istorie Bacău, 1968-2007).