Restituiri Culturale la Fundu Moldovei

MOTTO: „Din brazda scrisului, răsare viitorul” (Victor Cobzac)

Miezul de ianuarie a dat în clocot, sub semnul „chemării sângelui”, în ciuda timpului calendaristic, înfierat de cele -20 de grade. Seninul străpunzător din oglindirea zăpezilor, proaspăt căzute, s-a așternut, în taină, pe filele cărților abia ieșite din umbra tiparului, tocmai pentru a înveșnici cuvântul: „Slova dăinuiește, mâna putrezește…” (Ion Popescu Duhovnicul, septembrie, 1929)

”Salonul Internațional de Cultură și Spiritualitate „Ion Grămadă” a adunat generații de oameni de cultură la distanță atât de mare de existența lui terestră” (PIM)

„… Atât rămâne după fiecare pe lumea asta: binele ce l-ai făcut altora. Încolo, totul e praf şi cenuşă pe care le spulberă vântul”, mărturisea Ion Grămadă, la Cernăuţi, în 1914. Ion Grămadă (1886-1917) a fost un scriitor, istoric şi publicist bucovinean, căzut pe câmpul de luptă, în Primul Război Mondial. S-a născut la 3 ianuarie 1886, în satul Zahareşti din Suceava, Bucovina, Imperiul Austro-Ungar. După studii la Universitatea din Cernăuţi, devine doctor în litere, specialitatea istorie, la Universitatea din Viena (1913). Publică nuvele, schiţe şi evocări, studii şi cercetări istorice, înfiinţează gazeta „Deşteptarea” din Cernăuţi (1908) şi este redactor la diverse jurnale ale vremii. În 1916, după implicarea României în Primul Război Mondial, cere să fie trimis în linia întâi a frontului. La comanda unui pluton de Vânători de munte, cade în luptă, la 27 august 1917, pe câmpul de la Cireşoaia, în timpul unui asalt al trupelor române. S-a spus că „Eroul ni l-a răpit atunci pe scriitor”. Moare la 31 de ani, fără a se bucura de roadele unei opere încheiate. Dicţionarele sau istoriile literare îl încadrează în curentul semănătorist care era al generaţiei sale. Nuvelele din periodicele timpului dezvăluie „o scriitură matură, vitalistă, o tensiune a misterului specifică literaturii Europei Centrale, cu trăsături psihologizante şi o rară ştiinţă a portretului.” După eforturi notabile pentru antologarea textelor sale, scrierile lui Ion Grămadă îşi aşteaptă publicarea integrală…

Cele două zile de omagiere a eroului și scriitorului Ion Grămadă, desfășurate la Casa de Cultură de la Fundu Moldovei, în miezul unui ianuarie aprins, „au fost două zile de sărbătoare a cuvântului scris și rostit, întru omagierea celui care a fost Ion Grămadă – scriitor, istoric și publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial, supranumit Eroul Bucovinei. Ion Grămadă, fratele bunicii materne Porfira Grămadă Fărtăiș”, ne-a mărturisit directorul Salonului, un adevărat avocat al culturii, Limona Rusu. Fără să accepte vreo amânare, în ciuda timpului potrivnic, care i-a răpit mama, pe Cornelia Atănăsoaei, Limona Rusu a organizat acest festival „în memoria bunicii mele și a mamei mele, pentru a nu vedea mercantilismul, răutatea și suficiența acestei lumi”.

Prima zi: Sub semnul lui Ion Grămadă, Unirea a fost posibilă…

„Renașterea României nouă nu va veni din cafenele, ci din tranșee, după cum renașterea omenirii a ieșit din groapa de pe Golgota.” (Ion Grămadă)

Salonul Internaţional de Cultură şi Spiritualitate „Ion Grămadă”, Ediţia a II-a, 2024, Fundu Moldovei, Suceava, a fost organizat de Societatea Culturală Apollon - România, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina şi Academia Internaţională de Literatură și Artă.

După deschiderea oficială, realizată de ambasadorul cultural al Convenției ONU la Geneva, scriitorul George Călin, și de directorul festivalului, avocatul și scriitorul Limona Rusu, prima parte a zilei a stat sub semnul evocării personalității lui Ion Grămadă, portrete realizate, cu vocația miniaturistului, de col. (r.) Ion Abutnăriței și de col. (r.) Vasile Aioanei, care au reușit o radiografiere a Bucovinei, prin evocarea unui erou, a unui istoric, a unui scriitor, Ion Grămadă, care s-a sacrificat în Marele Război și a murit cu gândul la Bucovina pentru că „Eu nu vreau ca Bucovina să meargă ca o cerșetoare în Regatul României, eu vreau să meargă demnă, pe baza aportului de sânge dat de bucovinenii săi”, cum însuși mărturisea.

Propunând o Galerie de portrete ad hoc – un gest artistic din partea domniei sale, Maestrul Mihai Pânzaru - PIM, ofițer al artelor, intelectual rafinat, spirit mereu treaz și „singurul bărbat din urbea Sucevei care știa să poarte o eșarfă”, a adus „un bob de veselie” și un grăunte de tristețe istorică, iar „vocea inteligentă a Sucevei”, Mihaela Popescu, a făcut să vibreze coarda și glasul, la umbra eroului de la Cireșoaia.

De pe plaiul pe care și-a dat viața Ion Grămadă, din locul „cu povestea scrisă”, a venit „omul care arde la propriu pentru cultura română”, Gheorghe Baciu, primarul stațiunii Slănic Moldova, „băiatul sobarului”, mândru că „în fundul grădinii bunicilor mei a murit Ion Grămadă”: „Tata încălzea casele oamenilor și eu încerc să încălzesc inimile oamenilor”.

La îndemnul artistic al poetei Limona Rusu – „Nu îngropați visarea / cuvintele sunt făcute să pâlpâie / precum felinarul în noaptea perpetuă / să fie vara arzând de patimi și șoapte faste. / Nu îngropați inima / nu faceți comerț cu răsărituri / nu pricepeți libertatea și nici pe Diogene / umblați bolnavi după căpătuială / iar spiritul vostru colindă supus după nefericire”, iubitori și truditori ai scrisului, membri ai Societății Culturale „Apollon”, membri ai ASATD (Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor), Vatra Dornei, membri ai Cenaclurilor „Transfrontalier”, Suceava-Cernăuți, „Țara de Sus”, Câmpulung Moldovenesc, „Nectarie”, Vama, „Nicolae Labiș”, Fălticeni, Paraschiva Abutnăriței, Ioan Mugurel Sasu, Gabriela Braha, Alina Andruhovici, Viorica Cornea (câștigătoarea Trofeului „Ion Grămadă” de anul acesta), Ionica Bandrabur, Victor Cobzac, Geta Lipovanciuc, toți, care au ars până la Cuvânt, pe pagina albă, s-au unit sub semnul altei personalități, Ion Grămadă, „o altă rană deschisă pe trupul țării…” (Victor Cobzac)

Decernarea premiilor literare, la secțiunile de poezie și eseu, a avut loc în a doua parte a zilei, când, la acest „minunat ospăț al cuvântului” (Viorica Cornea), toți cei prezenți, din România, Basarabia și Bucovina de Nord, care respirau românește, „s-au odihnit sub tricolor” (Carolina Jitaru) și au sărbătorit limba română ca pe o primăvară, „într-o zi cu mai multe zile” (Gheorghe Bodnariuc), pentru că „toți suntem din patria limbii române” (Nicolae Șapcă, câștigătorul Premiului Național de Poezie, „Nichita Stănescu – „Să porți în notița biografică premiul național „Nichita Stănescu” obligă!”).

Înfruptându-se, apoi, dintr-un alt limbaj universal, Muzica, cu mic, cu mare, au plecat în căutarea „dorului”, pe un imaginar fir al Ariadnei, întins, cu măiestrie, de artista Daiana Ivașcu: „M-am tot dus, m-am dus în lume, / Să-i găsesc la dor un nume…”; „Multe doruri sunt în lume, / Dar nu au același nume…”; „Numai unul are nume, / Mama… și-i nemuritor…”

Când lumina zilei se lăsa copleșită de misterele nopților de iarnă, Corala „Academica”, sub bagheta fermecată a dirijorului prof. Emil Forfotă, a prezentat, la un înalt nivel, un colaj de melodii patriotice, religioase, populare.

Dialogul muzical a continuat până când toți cei prezenți au învățat lecția fericirii, predate de „un vultur cu glas de privighetoare” – cum a descris-o Victor Cobzac pe Carolina Jitaru, iar versurile poeților Grigore Bostan, Arcadie Suceveanu, Vasile Tărâțeanu, Ilie Tudor Zegrea, Mircea Lutic, Nicolae Șapcă, Vasile Bâcu, Vitalie Zâgrea, Elena Marița, Valentina Tanas…, puse pe muzica sufletului, ne-au făcut, pe fiecare în parte, să exclamăm: „Eu cred în fericire…”

A doua zi: Sunetul muzicii a vindecat rana deschisă a istoriei…

„În numele Bucovinei, în numele țării noastre, ne-am adunat. O simțim în inima noastră, ea stă în mijlocul nostru, o vedem sfâșiată, sângerând din mii de răni, în agonie…”(Ion Grămadă)

În cea de a doua zi a avut loc Concursul de Interpretare Muzicală, la care au participat grupuri vocal-instrumentale formate din elevi ai școlilor din localitățile Fundu Moldovei, Colacu, Câmpulung Moldovenesc, Breaza, Moldova Sulița. Juriul a fost format din: Ionica Bandrabur, Vasilica Mitrea, Viorica Cornea, Lăcrămioara Teodorescu, Elvira Răceală. Au evoluat în concurs: Grupul vocal al Școlii Gimnaziale Moldova Sulița, îndrumat de doamna profesor Loredana Ștefania Blidari, Macovei Ioana, elevă în clasa a VI-a, profesor îndrumător Loredana Ștefania Blidari, Grupul vocal al Școlii Gimnaziale Breaza, îndrumat de doamna profesor Loredana Ștefania Blidari, eleva Școlii Gimnaziale Breaza - Hauca Alexandra, clasa a III-a, profesor îndrumător Geta Zbranca, eleva Școlii Gimnaziale Breaza - Hreniuc Petruța, clasa a IV-a, prof. îndrumător Tudorița Costachescu, elevul Școlii Gimnaziale Breaza - Lesenciuc Petru-Sorin, clasa a VI-a, profesor îndrumător Loredana Ștefania Blidari, eleva Școlii Gimnaziale Breaza - Lucaniuc Diana-Maria - clasa a VI-a, Grupul vocal al Școlii Gimnaziale "Dimitrie Gusti" Fundu Moldovei, îndrumat de doamna profesor Loredana Ștefania Blidari, elevul Școlii Gimnaziale "Dimitrie Gusti" Fundu Moldovei - Porcutan Dănuț - clasa a VIII-a, prof. îndrumător Tudorița Costachescu, profesor coordonator Loredana Ștefania Blidari, eleva Școlii Gimnaziale "Traian Popovici" Colacu - Flocea Elena - clasa a VIII-a, prof. îndrumător Grosu Romeo Constantin, Grupul vocal al Școlii Gimnaziale "Traian Popovici" Colacu, îndrumat de doamna profesor Loredana Ștefania Blidari, eleva Școlii Gimnaziale "Traian Popovici" Colacu - Flocea Elena - clasa a VIII-a, profesor îndrumător Loredana Ștefania Blidari, eleva Școlii Gimnaziale "Traian Popovici" Colacu - Ioja Denisa - clasa a VIII-a, prof. îndrumător Loredana Ștefania Blidari, și Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc, prof. îndrumător Iustina Horga.

După evoluarea în concurs, Ansamblul Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc, coordonat, trup și suflet, de Iustina Horga, ne-a oferit un minunat recital de cântec, dans și poezie: soliști vocali - Mihai Țurcanu, Ștefania Sârbu și Andrei Nicăi, soliști instrumentiști - Boboc Teodora, Achiriloaie Simion, Cazan Robert, Dragoș Bereș, Federico Doroftei, Frigare Alexandru, Chifan Alexandru.

O adevărată lecție de patriotism a fost programul artistic susținut de Grupul vocal-instrumental „Piatra Șoimului”, din Câmpulung Moldovenesc, coordonat de Virgil Macovei și de Nelu Peiu.

Grupul Vocal „Anachron”, condus de Irina-Maria Niga, a evocat „ideea de a fi în afara timpului, iar sunetul nostru a reflectat o călătorie captivantă prin epoci muzicale diverse. Abordăm lumea sonoră cu pasiune și dorință puternică de a comunica emoții. Fie că interpretăm un madrigal delicat sau aducem o notă contemporană, ne străduim să creăm o experiență memorabilă pentru publicul nostru.” (Irina-Maria Niga)

Laureații acestei ediții la Secțiunea INTERPRETARE MUZICALĂ au fost: PREMIUL I - eleva Școlii Gimnaziale „Traian Popovici” Colacu - Ioja Denisa - clasa a VIII-a - 1. „Uită-te la mine-așa” 2. „Iac-ai zi di sărbătoare”, prof. coord. Loredana Ștefania Blidari; PREMIUL II - Grupul vocal al Școlii Gimnaziale Breaza, prof. coord. Loredana Ștefania Blidari, a prezentat cântecele: 1. „Ţara mea-i un colţ de rai”, 2. „Aici e țara mea”; PREMIUL III - elevul Școlii Gimnaziale Breaza - Lesenciuc Petru-Sorin - clasa a VI-a, a interpretat: 1. „Românie, mândru plai”, 2. „Dor cu dor”, prof. coord. Loredana Ștefania Blidari; MENŢIUNE - elevul Școlii Gimnaziale „Dimitrie Gusti” Fundu Moldovei - Porcuţan Dănuț - clasa a VIII-a, a interpretat: 1. „Codrule, pe-a ta cărare” 2. „Moţii mei”, prof. coord. Tudorița Costachescu şi Loredana Ștefania Blidari.

Ne-au onorat cu prezența grupurile vocal-instrumentale de elită din județ care au obținut PREMIUL DE EXCELENŢĂ „Ion Grămadă”: Corala „Academica”, dirijor prof. Emil Forfotă, Grupul Vocal „Anachron” Sadova, dirijor Irina-Maria Niga; Corul Colegiului Militar „Ștefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc, dirijor Iustina Horga.

TROFEUL APOLLON-ROMÂNIA, pentru cultură, artă şi civilizaţie, a fost adjudecat de Grupul Vocal-Instrumental „Piatra Șoimului”, coordonator Virgil Macovei.

TROFEUL ION GRĂMADĂ, la Concursul de Creație Literară, a fost obținut în acest an de o bucovineancă, pe numele său VIORICA CORNEA, locuitor al comunei Slatina, județul Suceava.

Medalii și diplome omagiale au primit oaspeții de la Cernăuți, Adela Șulea, Andrei Bodnar, Premiul de Excelență i-a revenit cantautoarei Mihaela Popescu și vicepreședintelui Consiliului Județean Niculai Barbă, iar Epistola de Vrednicie a fost decernată actorului Claudiu Pintican.

Participanți din toate locurile unde se vorbește, încă, românește au întins o horă a culturii și s-au împărtășit din cuvânt, sunet și culoare, într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, Fundu Moldovei: Viorica Călin - secretar general al Societății Culturale Apollon, Ion Băițan – director al Școlii Populare de Arte ”Ion Irimescu” din Suceava, reprezentantul Centrului Cultural Bucovina, Mihai Pânzaru PIM - grafician și caricaturist sucevean, decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Ofițer, avocat Mihaela Popescu sau ,,vocea inteligentă a Sucevei”, cum spune maestrul Ioan Manole (o voce tulburătoare, cu un ambitus de trei octave), cu o carieră impresionantă în avocatură, dar și în muzica folk, voce care ne-a încânta încă din vremea Cenaclului ”Flacăra”, economist Ioan Mugurel Sasu – scriitor și intelectual rafinat, conducătorul Cenaclului literar Nectarie din Vama, de peste 25 de ani, redactor-șef al Revistei „Surâsul Bucovinei”, „un erudit și un spirit mereu treaz, un analist subtil și profund al spectacolului vieții”, profesor Paraschiva Abutnăriței, poet, vicepreședinte al Filialei UZPR Iași, secretar al Societății Scriitorilor Bucovineni (asociație culturală cu o activitate laborioasă, de 85 de ani), Vatra Dornei, colonel Ion Abutănăriței - cronicar istoric, veșnic îndrăgostit de istorie și de țara sa, Vatra Dornei, colonel Vasile Aioanei – prozator, membru al Cenaclului Transfrontalier Mașina cu Poeți, Suceava – Cernăuți, Cenaclului Nectarie din Vama, Gabriela Braha – poet, membră a Cenaclului Nectarie și Cenaclului Transfrontalier Mașina cu Poeți, Elena Alina Andruhovici – poet și artist plastic. Din Basarabia, au venit, cu drag, Victor Cobzac – conf. univ., artist plastic, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, poet, decorat de președintele Maia Sandu cu titlul de Maestru în Artă, președintele Filialei Ungheni a Societății Culturale Apollon, Geta Lipovanciuc – poet, interpret, compozitor, membră a UZPR și Societății Culturale Apollon - Chișinău, Basarabia, profesor Ala Mârza – Turbal – poet, profesor de limba și literatura română în Râbnița, Basarabia.

O mare bucurie a fost prezența prietenilor de condei din Bucovina de Nord: Nicolae Șapcă - jurnalist, director al publicației Monitorul bucovinean, corespondent special la Săptămânalul „Concordia”, poet, conducătorul din Cernăuți al Cenaclului Transfrontalier Mașina cu Poeți, Suceava – Cernăuți (recompensat la Concursul de Creație Literară cu cel mai valoros premiu acordat anual de Apollon – Premiul Național NICHITA STĂNESCU), Maria Toacă Andrieș – publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, președintele Societății „Doamnele Române”, membru al Societății Scriitorilor Bucovineni, Carolina Jitaru – redactor comentator la Radio Ucraina Internațional, interpretă de muzică ușoară și romanțe, deținătoarea Microfonului de aur al Concursului Național de Interpretare organizat de Radiodifuziunea din Ucraina și a Premiului Special Cetatea Romanței, la Festivalul Crizantema de Aur – Târgoviște, 2023 (anul trecut a intrat în Top 100 femei de succes din Bucovina, cu o activitate cultural-artistică remarcabilă), Gheorghe Botnariuc – poetul-avocat sau avocatul-poet, membru al Cenaclului Transfrontalier Mașina cu Poeți, Suceava – Cernăuți, și Gheorghe Ungurean – poet, vicepreședinte al Societății Mihai Eminescu din Cernăuți, membru al Cenaclului Transfrontalier Mașina cu Poeți, Suceava – Cernăuți.

Prieteni, din toate colțurile țării, au venit să ne îmbogățească lumina cunoașterii: Gheorghe Baciu – primarul stațiunii balneoclimaterice Slănic Moldova, om îndrăgostit de actul cultural și scriitori, cel care anul trecut a organizat peste 70 de activități culturale în orașul de la poalele Nemirei, Vasilica Mitrea – prozator, membru UZPR, cu o activitate publicistică de peste 30 de ani, președintele Ligii Scriitorilor Dobrogeni, președintele Filialei Dobrogea a Ligii Scriitorilor din România, membru Apollon, Ascior, Constanța, Ionica Bandrabur – poet, artist plastic din Slănic Moldova, membru de onoare al Societății Culturale Apollon, inițiatorul și organizatorul festivalurilor Freamăt de codru și ape, de Ziua Culturii Naționale și Festivalului dedicat lui Ion Creangă, profesor Mircea Marcel Petcu – președintele Asociației Scriitorilor din județul Tulcea ,,Aegyssus”, poet, directorul publicației Steaua Dobrogei, promotor cultural, Viorica Cornea – poet, membru al Cenaclului Literar ,,Nicolae Labiș” Fălticeni și Cenaclului Transfrontalier Mașina cu Poeți, Suceava – Cernăuți, Elvira Răceală – poet, membru Apollon, Constanța, profesor Lăcrămioara Teodorescu – poet, Odobești, membru Apollon, Mihaela Ciubotariu – poet, membru Apollon, Botoșani.

Un adevărat prieten al festivalurilor de creație literară este Claudiu Pintican - actor la Teatrul Municipal din Baia Mare, actor, regizor și manager al Teatrului Ararat din Baia Mare (singurul teatru privat din Maramureș), doctorand al Universităţii de Arte din Târgu Mureș, deținătorul premiilor pentru Cel mai Bun Actor într-un rol secundar la Festivalul Naţional de Teatru - „TOPFEST” Târgu Mureş și Cel mai Bun Actor al Țării, în stagiunea 2003-2004, în 2017 fiind declarat Personalitatea Anului din județul Maramureș. Amintind, parcă, de romanul ibrăilean, Adela Șulea – ne-a oferit poezia interpretată scenic, având o activitate artistică impresionantă pentru vârsta sa, elevă în clasa a IX-a la Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava, poet, laureată a Festivalului Național ”Nicolae Labiș”, membră a Cenaclului Transfrontalier Mașina cu Poeți, Suceava – Cernăuți și a Casei de Poezie Light of ink. Un recital de excepție ne-a oferit  elevul Andrei Bodnar, cu deja binecunoscutu-i talent artistic.

Au fost munci și zile, frământări și gânduri, trunchiate sau adunate într-o lacrimă din colțul ochiului, portrete de artist care s-au derulat pe scena Casei de Cultură de la Fundu Moldovei, într-un iureș al sufletelor, imortalizate pe marea pânză a vieții, cu penelul nevăzut al prieteniilor culturale: „În această lume haină, mai există oameni care-și cinstesc semenii, care prețuiesc prietenia și colegialitatea, slăvesc scrisul și-și doresc să le facă celorlalți un cadou de preț fără a aștepta nimic în schimb, doar din dorința legitimă de a arde pe altarul cunoașterii pentru semenii cărora le fac un dar gratuit. Au fost două zile de sărbătoare a cuvântului scris și rostit, întru omagierea celui care a fost Ion Grămadă – scriitor, istoric și publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial, supranumit Eroul Bucovinei. Demersul nostru are valoarea unei restituiri, acest festival propunându-și să readucă în atenția bucovinenilor și, cu precădere, a tinerei generații, personalitatea complexă a celui care a fost considerat cel mai important scriitor bucovinean.” (Limona Rusu)

Luminița Reveica Țaran