Narcis SIRETEANU

Ştabii de ieri - căzuţi între timp ca nişte fructe putrede din pomul scuturat zdravăn de DNA - se ocupă în continuare cu sfidarea omului cinstit. Chiar şi acum, când se pregătesc să intre în puşcărie pentru următorii – sperăm! - foarte mulţi ani. Am astăzi pentru voi un mic exemplu.

Am fost zilele trecute pe la Iaşi, să-mi rezolv una-alta. Şi am întâlnit, la volanul răblăciunii mele devotate, un şmecher în trafic. Un şmecher de ăla, care conducea un BMW nou, de-un roşu pesedisto-bavarez. Şmecherul avea o lăboanţă scoasă pe geam, ca să şi-o răcorească în bătaia vântului, probabil. În general, nu mai putea de bine, interpretând culorile semaforului după nişte reguli pur personale. Trecea adică şi pe galben, şi pe roşu... Cum avea chef.

După felul lui de a se comporta, nu părea să aibă în buchetul vârstei mai mult de 25 de trandafiri. Ca să mă conving, m-am zgâit cu mare atenţie la el. Voiam să-l văd şi să-mi imprim muianul său în minte. Am reuşit, la o intersecţie. Şi-am trăit un şoc suficient cât pentru un buchet de patru-cinci infarcturi. Staţi liniştiţi, că am supravieţuit, dar asta doar pentru că mă laud cu o constituţie chiar mai viguroasă decât constituţia ţării.

Căci la volan era într-adevăr un şmecher. Unul de calibru nu moldovenesc, ci am putea spune naţional. Numai că nu avea doar 25 de trandafiri prinşi în buchetul vieţii, aşa cum am presupus eu. La volan era Nichita Gheorghe, binecunoscutul amorez care-a pus poliţia locală pe urmele gagicii sale. Iar Nichita – născut în Dorohoi - deţine în buchetul vieţii cu 35 de fire mai mult decât 25.

El se trăgea ţanţoş cu beemveul, deşi în declaraţia sa de avere figurează o amărâtă de ciuveie marca matiz. Ei, mai aveţi ceva de zis? Câţi sărăntoci – pensionari şi oameni simpli – prostiţi de PSD să-i voteze listele umplute cu puşlamale ştiu să deschidă portiera unui BMW? Au bani să-şi ia nu un volan de beemve, dar măcar un şurub sau o piuliţă de BMW?