Apele Române: Sunt rezerve suficiente de apă, aplicarea Planului de restricţii nu este necesară

Regimul hidrologic înregistrează valori normale ale debitelor afluente, fiind suficiente rezerve de apă pentru populaţie, industrie şi agricultură, şi nu este necesară aplicarea Planului de restricţii şi folosirea apei în perioade deficitare, informează Administraţia Naţională "Apele Române".

Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) precizează că debitul Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, va fi staţionar, la valoarea de 2.380 de metri cubi pe secundă, fiind aproape la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4.300 de metri cubi pe secundă). Pe tot sectorul aval Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere.

"Există o rezervă suficientă de apă în lacurile de acumulare. Astăzi (luni - n.r.), în principalele 36 de lacuri de acumulare există un volum total de 3,69 miliarde metri cubi, care asigură satisfacerea tuturor folosinţelor de apă. Administraţia Naţională «Apele Române» monitorizează permanent volumul de apă stocat în lacurile de acumulare şi în secţiunile de control, astfel încât, pentru perioada următoare, rezerva de apă stocată în acumulări garantează asigurarea apei brute la valorile normale pentru toţi utilizatorii: populaţie, industrie, energie, agricultură, piscicultură şi agrement. În acest moment, Administraţia Naţională «Apele Române» asigură resursa de apă necesară programului de irigaţii, aşa cum a fost elaborat de către Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare", se arată într-un comunicat transmis MEDIAFAX.

ANAR precizează că, pe baza debitelor afluente realizate în ultima lună în principalele lacuri de acumulare, a prognozelor hidrologice pentru lunile imediat următoare şi a cerinţelor de apă ale folosinţelor, resursele de apă pentru alimentarea folosinţelor prin sisteme centralizate vor fi asigurate fără restricţii.

"Alimentarea cu apă brută a municipiului Bucureşti va fi asigurată fără restricţii, conform scenariului de exploatare, în condiţiile realizării prognozei. Pot fi semnalate probleme în localităţile unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă", se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, cerinţa de apă din România a scăzut cu 12,92 miliarde metri cubi de apă faţă de anul 1990, de la 20,4 miliarde metri cubi de apă la 7,48 miliarde metri cubi de apă, în prezent cerinţa de apă fiind defalcată pe trei categorii de utilizatori: populaţie - 1,16 miliarde metri cubi (15,51 la sută), agricultură - 1,41 miliarde metri cubi (18,85 la sută) şi 4,91 miliarde metri cubi de apă (65,64 la sută), cât este cerinţa de apă pentru sectorul industrial.

"În perioada 1990-2013, cerinţa de apă a scăzut dramatic în agricultură, respectiv cu 7,69 mld mc de apă, de la 9,1 mld mc de apă din anul 1990 la 1,41 mld de mc de apă cât este solicitată în anul 2013. Raportat la cerinţa de apă din anul 2012, care a fost de 7,19 mld mc, volumul de apă prelevat (utilizat) a fost de 6,49 mld mc de apă, în scădere cu 11,02 mld mc de apă faţă de anul 1990, când volumul de apă era de 17,51 mld mc de apă. Defalcat pe cele trei categorii de utilizatori (populaţie, industrie, agricultură), cea mai dramatică scădere a volumului de apă prelevat a fost în sectorul agricol care a scăzut de la 6,93 mld de mc de apă (în 1990) la 1,09 mld mc de apă (cât era în 2012)", menţionează ANAR.

Instituţia precizează că resursele de apă ale României sunt relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu, însumând, teoretic, aproximativ 134,6 miliarde metri cubi, din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este de aproximativ 38 miliarde metri cubi.

"Din cauza regimului variabil al resurselor de apă din România, o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile, ANAR ia măsuri de regularizare a debitelor prin lacuri de acumulare care să reţină debitele excedentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase", mai explică sursa citată.