Discriminarea romilor pe piaţa muncii produce pierderi anuale de până la 887 de milioane de euro

Discriminarea romilor produce pierderi de productivitate anuală de până la 887 milioane de euro, iar lipsa implementării principiului egalităţii de şanse şi a nediscriminării pentru grupurile vulnerabile provoacă pierderi economice mult mai însemnate decât costurile implementării, potrivit MMFPS.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) a supus dezbaterii publice proiectul privind Strategia pentru promovarea egalităţii de şanse şi a nediscriminării pe piaţa muncii pentru grupurile vulnerabile. Iniţiatorii documentului arată că discriminarea romilor pe piaţa muncii produce pierderi de productivitate anuală de până la 887 de milioane de euro, iar estimarea pierderilor de productivitate fiscală este de 202 milioane de euro pe an.

"Lipsa implementării efective a principiului egalităţii de şanse şi a nediscriminării pentru grupurile vulnerabile în domeniul muncii în România provoacă pierderi economice mult mai însemnate decât costurile implementării efective a egalităţii de şanse şi a nediscriminării (ex. conform studiului realizat de Banca Mondială, beneficiile fiscale ale integrării romilor pe piaţa muncii sunt estimate la aproximativ 175 de milioane de euro anual pe ţară)", se arată în proiectul de strategie.

Implementarea egalităţii de şanse

Scopul strategiei este crearea unui mecanism complementar de implementare a egalităţii de şanse, a nediscriminării în activitatea economică, în materie de angajare şi în profesie pentru grupurile vulnerabile.

Principalele obiective ale strategiei vizează creşterea accesului grupurilor defavorizate la educaţie şi formare profesională de calitate la activităţi economice şi în materie de angajare şi în profesie, creşterea gradului de protecţie împotriva discriminării, reducerea costurilor economice cauzate de discriminarea grupurilor defavorizate, aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare în domeniu.

Prin această strategie se urmăreşte crearea unui sistem de colectare de date privind situaţia grupurilor vulnerabile în domeniul educaţiei, în activitatea economică şi în materie de angajare şi în profesie, necesare pentru conştientizarea problemei şi cunoaşterea reală a subiectului în vederea aplicării soluţiilor de politici publice în mod eficient şi flexibil.

Instituţiile de învăţământ trebuind să adopte un Plan de implementare a egalităţii de şanse şi a nediscriminării.

"Planul trebuie să conţină mecanisme interne de respectare a principiului egalităţii de şanse şi a nediscriminării, proceduri de gestionare a situaţiilor de discriminare şi acţiuni de promovare a egalităţii şi nediscriminării", se arată în proiectul supus dezbaterii publice.

Principiul egalităţii de şanse şi nediscriminării ar trebui aplicat şi în cultura organizaţională a angajatorilor instituţii publice şi angajatori privaţi, recomandându-se acestora să adopte un Cod etic privind egalitatea de şanse, nediscriminarea şi respectarea demnităţii umane.

Strategia mai prevede şi crearea unui sistem de raportare anuală a situaţiei grupurilor vulnerabile în domeniul educaţiei, în activitatea economică şi în materie de angajare şi profesie şi realizarea unui sondaj anual cu privire la egalitatea de şanse şi nediscriminarea grupurilor vulnerabile.

"Facilitarea accesului la un loc de muncă pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile, în subsecvent minorităţii rome, prin dezvoltarea în cadrul structurilor teritoriale a unui sistem similar aplicat în facilitarea accesului la un loc de muncă pentru persoanele având vârsta între 16-24 de ani, potrivit Legii privind prevenirea şi combaterea riscului de marginalizare socială. Astfel, în scopul facilitării accesului la un loc de muncă, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile ei teritoriale, realizează un acompaniament social personalizat pentru persoanele aparţinând unor grupuri vulnerabile, în subsecvent minorităţii rome", se arată în proiect.

Iniţiatorii documentului arată că aproximativ 53 la sută dintre bărbaţii romi şi 23 la sută dintre femeile rome realizează muncă plătită, iar situaţia ocupaţională a acestor persoane este semnificativ diferită de cea a persoanelor de alte etnii, mai ales din cauza lipsei calificărilor necesare economiei actuale.

Doar 36 la sută dintre bărbaţii romi care realizează muncă plătită sunt salariaţi

Potrivit Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, doar 36 la sută dintre bărbaţii romi care realizează muncă plătită sunt salariaţi, comparativ cu 77 la sută dintre bărbaţii neromi.

Situaţia ocupaţională precară se reflectă direct în calitatea locuirii şi, în general, în nivelul de trai. Aproximativ 15 la sută dintre romi nu au acces la electricitate în casă, faţă de aproximativ doi la sută din restul populaţiei. În zonele urbane, doar 27 la sută dintre romi au apă curentă în locuinţe, faţă de 90 la sută dintre cei de alte etnii.

Acelaşi raport arată că în zonele rurale, doar cinci la sută dintre romi beneficiază de apă curentă în casă, faţă de 16 la sută dintre cei de alte etnii.

"Dotarea gospodăriei reflectă precaritatea traiului: 53 la sută dintre gospodăriile rome erau dotate cu frigider în 2007, faţă de 92 la sută dintre gospodăriile nerome din vecinătate. Opt la sută dintre gospodăriile rome aveau un calculator, faţă de 24 la sută dintre vecinii neromi din aceleaşi localităţi", se mai arată în raport.

Proiectul de strategie este un document de politici publice pe termen mediu (până la patru ani) şi lung (mai mult de patru ani) care defineşte, în principiu, propuneri pentru politica Guvernului în domeniul promovării egalităţii de şanse şi a nediscriminării pe piaţa muncii pentru grupurile defavorizate, cu un accent ridicat în privinţa grupului de risc reprezentat de femeile rome.

Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului "Împuternicirea femeilor rome pe piaţa muncii", cofinanţat prin POSDRU.