Cioloş: Compensaţiile pentru producătorii români de legume, 41,9%-67,7% din preţul mediu european

Compensaţiile pentru producătorii români de legume afectaţi de criza generată de epidemia E.coli vor varia între 41,9% şi 67,7% din preţul mediu european la castraveţi, roşii şi salată, pentru producătorii organizaţi, a declarat, ieri, pentru MEDIAFAX, comisarul european Dacian Cioloş.

"În funcţie de tipul retragerii şi de produs, compensaţia va varia între 41,9% şi 67,7% din preţul mediu european la castraveţi, roşii şi salată, înregistrat în luna iunie, între 2007 şi 2010, aceasta fiind perioada de referinţă utilizată de Comisie în cazul de faţă, pentru producătorii organizaţi", a precizat comisarul european al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, adăugând că, pentru producătorii neorganizaţi compensaţia va fi "ceva mai mică" şi se va asigura din fondul european de urgenţă.

"Compensaţia se va acorda pentru pierderile din perioada 27 mai - 30 iunie, când estimăm că criza de încredere fitosanitară se va fi terminat, în zilele acestea izolându-se cauzele ei ultime şi mecanismele de propagare. Bugetul total depinde de cererile efective de compensaţie, poate fi în jurul a 180 de milioane de euro", a mai spus, pentru MEDIAFAX, comisarul european.

Comisarul Cioloş crede că această criză îi oferă şi oportunitatea de a "sugera, încă o dată, cu tărie" fermierilor români să aibă "mai multă încredere" în formele asociative, care au, de fapt, legătură cu "necunoscutele capitalismului".

"Este un moment bun pentru a sugera încă o dată cu tărie fermierilor din România să aibă mai multa încredere în formele asociative. Ele nu au nimic de a face cu regimuri trecute, ci după cum vedeţi, cu necunoscutele capitalismului. Cadrul legal european dă mai multe posibilităţi de ajutorare a celor care încearcă să se ajute singuri în primul rând, asociindu-se, în acest caz, în organizaţii de producători", a comentat Cioloş.

Comisarul european a remarcat că piaţa de export a legumelor româneşti, mai ales pe relaţia cu Germania "s-a topit" în ultimele zile şi s-a declarat "bucuros" să poată face "maximul posibil" permis de regulile europene, inclusiv activând o soluţie de "maximă urgenţă", respectiv "aşa-zisul «articol de criză» din regulamentul organizării unice de piaţă".

"Măsuri de urgenţă" pentru a beneficia de compensaţii pentru recoltele pierdute

Comisarul european al Agriculturii a mai spus că producătorii organizaţi, cei independenţi, cât şi Ministerul Agriculturii din România trebuie să ia câteva "măsuri de urgenţă" pentru a beneficia de compensaţii pentru recoltele pierdute.

"Organizaţia de producători existentă trebuie să introducă şi ministerul să notifice la Comisia Europeană imediat mecanismul numit al «retragerii de pe piaţă», baza legală a despăgubirilor. Producătorii neorganizaţi trebuie să semneze contracte de retragere de pe piaţă cu organizaţia de producători existentă, una singură în România, cea din zona Bucureşti-Ilfov . Ministerul Agriculturii lucrează deja pentru a-i sprijini, respectiv pentru a elabora eventualele norme metodologice care să încadreze retragerea de pe piaţă. Producătorii trebuie să ştie că retragerea de pe piaţă presupune o compensaţie la kilogram, deci trebuie să existe o evidenţă a ceea ce se retrage şi cum se retrage", a mai declarat, pentru MEDIAFAX, comisarul european Cioloş.

Cioloş a mai spus că o soluţie "bună" este şi retragerea de pe piaţă în vederea distribuirii gratuite, în scopuri caritabile, la spitale şi penitenciare, caz în care "compensaţia europeană este dublă".

"Este bine ca producătorii să îi consulte pe colegii lor din străinătate care au mai multă experienţă cu retragerea de pe piaţă şi pe viitor să nu mai ignore mecanismele de gestionare a riscurilor atunci când îşi gândesc programele de acţiuni finanţate de UE. Lumea, şi deci pieţele, nu sunt niciodată perfect sigure", a conchis comisarul european Dacian Cioloş.

Producătorii de castraveţi din România vor fi despăgubiţi cu până la 247.200 euro, la pierderi estimate la nouă milioane de euro până la 1 august, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.

Ajutorul financiar va fi de 4,6% din valoarea producţiei comercializate anul trecut, dar nu mai mult de o treime din cheltuielile făcute în perioada în care se estimează pierderi.

"Ajutorul financiar maxim care va fi acordat pentru măsura de retragere de pe piaţă a castraveţilor este de 247.200 euro, faţă de o pierdere estimată de nouă milioane euro", a spus Tabără într-o conferinţă de presă.

Ministerul Agriculturii a anunţat că va solicita Comisiei Europene soluţii pentru despăgubirea producătorilor, ale căror pierderi din întreruperea exporturilor către Cehia şi Germania şi scăderea vânzărilor pe piaţa internă sunt estimate la nouă milioane euro pentru următoarele două luni.