În 2009, poliţiştii au anihilat 44 de grupări specializate în infracţiuni informatice

Poliţiştii au reţinut anul trecut pentru infracţiuni informative 289 de persoane, fiind destructurate 44 de grupări de hackeri, la ale căror locaţii au fost găsite mii de cărţi de credit false, zeci de autoturisme, aproximativ 400 de mii de euro şi 140 de mii de dolari, precum şi obiecte din aur.

Poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii informatice au trimis către parchete, în cursul anului 2009, 1.309 dosare penale şi au audiat 3.711 persoane. Au destructurat 44 de grupări infracţionale formate din 445 membri.

De asemenea, pe parcursul anului 2009, structurile de combatere a criminalităţii informatice au desfăşurat 379 de acţiuni (114 în domeniul fraudelor informatice, 255 în domeniul infracţiunilor cu carduri bancare, zece în domeniul accesului neautorizat la sisteme informatice). Pentru probarea activităţii infracţionale, în baza autorizaţiilor emise de către instanţele de judecată, poliţiştii, sub coordonarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infrcaţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), au efectuat 927 de percheziţii domiciliare şi 1.821 de percheziţii informatice.

Bani şi bunuri confiscate

În urma acestor acţiuni, au ridicat în vederea confiscării mai multe bunuri şi valori, respectiv 396.779 de euro, 139.839 de dolari SUA, 18.641 alte valute (transformate în euro), 1,25 kg. aur, bijuterii şi alte obiecte din aur, 65 de autoturisme, 89.172 de lei, reprezentând numerar provenit din operaţiuni ilicite, precum şi alte bunuri şi mărfuri în valoare de 36.453 de lei. De asemenea, s-a pus sechestru pe zece imobile. Poliţiştii au identificat şi 2.436 cărţi de credit false.

Pe baza probatoriului administrat în cauză, au fost emise 102 rechizitorii care privesc 766 de infracţiuni pentru care sunt suspectate 482 de persoane, 289 dintre acestea fiind reţinute/arestate.

Potrivit Poliţiei Române, consecinţa primordială a avansului tehnologic a reprezentat-o tranziţia de la societatea industrială la societatea informaţională. Dezvoltarea tehnologică şi utilizarea pe scară largă a sistemelor informatice a adus după sine şi o serie de riscuri.

Infracţionalitatea informatică poate lua multiple forme şi afectează zilnic milioane de utilizatori. Fraudele informatice, atacurile informatice, fraudele cu mijloace de plată electronică şi pornografia infantilă prin internet sunt tipuri infracţionale care necesită investigaţii specializate, pregătire şi dotare corespunzătoare pentru structurile de aplicare a legii.

În România, criminalitatea informatică se manifestă, în principal, sub două aspecte: fraudele informatice, constând în licitaţii fictive de bunuri, compromiterea de conturi de utilizatori ai unor site-uri de comerţ electronic, atacuri tip phishing şi fraudele cu cărţi de credit, constând în compromiterea ATM-urilor şi capturarea de informaţii de pe benzile magnetice ale cărţilor de credit.

Sunt vizate ca victime cetăţeni sau companii străine

Atât fraudele informatice, cât şi fraudele cu cărţi de credit, sunt fapte cu un pronunţat caracter transnaţional, cu activităţi infracţionale comise în România sau în străinătate, prin care sunt vizate în principal ca victime cetăţeni sau companii străine, banii obţinuţi fiind introduşi în România direct de persoanele implicate, prin folosirea serviciilor de transfer rapid sau disimulaţi cu ocazia expedierii unor colete.

O parte din reţelele criminale organizate transnaţionale, care în trecut şi-au desfăşurat activitatea în alte domenii, se ocupă în prezent de săvârşirea de infracţiuni cu cărţi de credit şi prin internet. Sumele de bani obţinute în mod ilicit în urma acestor activităţi sunt mult mai mari decât cele obţinute anterior din desfăşurarea altor genuri de activităţi precum traficul cu autoturisme furate, traficul de fiinţe umane şi chiar traficul de droguri.

Tendinţele identificate de poliţişti sunt: folosirea de tineri cu abilitaţi în utilizarea computerelor şi a noilor tehnologii, organizaţi şi coordonaţi de către lideri ai grupărilor infracţionale; trecerea de la fraudele informatice, în care încrederea era elementul primordial în realizarea tranzacţiilor, la fraude în care predomină folosirea de programe informatice în activitatea de fraudare; caracterul transnaţional al acestor fapte, în sensul că sunt vizate victime din alte ţări, anumite activităţi sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt folosite sisteme informatice din alte state; permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de identificarea de produse ce pot fi fraudate, precum şi sisteme informatice ce pot fi compromise; reorientarea grupărilor infracţionale către fraudarea mijloacelor de plată electronică oferite de instituţiile financiare.

Un procent semnificativ din numărul cetăţenilor sau instituţiilor financiare din străinătate vizate de infractorii specializaţi în comiterea de infracţiuni informatice, îl reprezintă cetăţenii şi instituţiile americane. Astfel, la nivelul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate a fost iniţiat un task-force operativ cu FBI şi s-au iniţiat cazuri comune cu structuri de poliţie străine pentru investigarea acestor grupări infracţionale.

În ceea ce priveşte fraudele privind comerţul electronic, poliţiştii susţin că sunt preocupări continue ale elementelor infractoare pentru identificarea de noi moduri de operare (licitaţii frauduloase, folosirea de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comerţ electronic, site-uri de phishing), organizarea şi specializarea membrilor grupărilor (atât asupra activităţilor desfăşurate în cadrul activităţii infracţionale, cât şi din punct de vedere tehnic); ascunderea urmelor prin internet şi a circuitului produsului financiar; "extraneitatea" activităţilor infracţionale comise, astfel, parte din acestea sunt iniţiate din România, dar vizează victime din străinătate sau sunt finalizate în străinătate, unde se ridică produsul financiar; folosirea în comiterea acestor fapte a sistemelor de plată rapide oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de paypal, conturi e-gold, conturi de internet-banking) sau a celor de transfer rapid de bani; comerţul electronic începe să se dezvolte şi în România, atât în ceea ce priveşte site-urile de comerţ electronic, folosirea de instrumente de plată electronice (cărţi de credit), dar şi numărul de persoane care achiziţionează produse prin acest sistem.

Fraudele cu cărţi de credit

În legătură cu fraudele cu cărţi de credit, poliţiştii arată că principale moduri de operare sunt: skimmingul, care constă în instalarea de dispozitive la bancomate sau POS-uri prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cărţilor de credit şi care, ulterior, sunt folosite pentru inscripţionarea unor noi cărţi de credit; phishing-ul, care reprezintă crearea unor pagini web false şi transmiterea de mesaje către diverse persoane, în scopul obţinerii unor date de identitate pentru Internet sau cărţi de credit.

Odată obţinute informaţiile despre cărţi de credit, conturi de utilizatori, conturi de e-banking, acestea pot fi folosite cu uşurinţă pentru plata unor servicii sau achiziţionarea de bunuri prin internet, efectuarea de transferuri de bani sau folosirea identităţii celui ale cărui date au fost furate.

Genul de infracţiuni informatice şi cele îndreptate împotriva sistemelor informatice sunt comise de cei cunoscuţi drept hackeri.

Oraşele mari care sunt şi centre universitare au o rată importantă a activităţilor ilicite în această privinţă.

Cei care se ocupă cu comiterea unor asemenea fapte sunt de regulă tineri, elevi sau studenţi, care urmăresc explorarea internetului şi a programelor ce permit comiterea acestor fapte şi sunt disponibile prin internet. Nu sunt infracţiuni prin care să se urmărească realizarea unor venituri financiare, ci folosirea unor programe şi servicii prin internet care, dacă nu ar a fi instalate pe anumite servere accesate neautorizat prin explorarea unor vulnerabilităţi hardware sau software, nu ar fi disponibile acestora.