Fost deputat, condamnat la închisoare

Judecătoria Sectorului 1 l-a condamnat, ieri, pe fostul deputat PSD, Emilian Cutean la cinci ani de detenţie pentru că a prejudiciat Guvernul cu peste 200.000 de lei în perioada când condus prima dată Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor.
Judecătoria Sectorului 1 a decis condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei a fostului director economic al Secretariatului, Daniela Sbârcea.
Revoluţionarii prezenţi la pronunţarea sentinţei au început să aclame.
Cutean este obligat de instanţă la plata a 133.000 de lei cheltuieli judiciare, din care 58.000 constituie diferenţa pentru plata onorariului expertului, în timp ce Sbârcea este obligată la 105.000 de lei cheltuieli judiciare, din care 30.000 pentru diferenţa de plată a onorariului.
La ultima şedinţă a procesului, în 4 iunie, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a cerut instanţei condamnarea şefului Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, Emilian Cutean, dar şi a fostului director economic al Secretariatului, Daniela Sbârcea, arătând că au prejudiciat bugetul Guvernului cu aproximativ 85.500 de euro.
Totodată, procurorul a arătat că, în perioada mandatului la SSPR a lui Cutean, s-au remis sume către asociaţiile de revoluţionari fără minime justificări sau chitanţe, sub pretextul că banii sunt folosiţi pentru parastase, ajutorarea bătrânilor şi pentru copii.
Sumele au fost justificate cu bonuri de la "vecini", care relevau achiziţia de pampers, tampoane, whisky sau farduri de ochi, potrivit procurorului DNA.
Mai mult, procurorul de şedinţă a cerut instanţei confiscarea bunurilor lui Emilian Cutean şi a Danielei Sbârcea, precum şi obligarea lor la plata prejudiciului.
"Nu am înţeles poziţia Guvernului", spunea procurorul, referindu-se la susţinerea consilierul juridic al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), potrivit căruia instituţia nu se consideră prejudiciată.
Procurorul a mai apreciat drept "incredibil ceea ce se întâmplă", în sensul că nu se găsea persoană mai potrivită între atâţia membri ai asociaţiilor de revoluţionari, care să gestioneze instituţia, decât "una cu o vastă experienţă în prejudicierea bugetului de stat".
Procurorul a dat de înţeles că a fost greşită numirea lui Cutean din nou la SSPR, în condiţiile în care face obiectul unor investigaţii la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Cea mai vehementă pledoarie în contradictoriu cu cea a procurorului nu a venit din partea avocaţilor, ci din cea a reprezentantului Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, Ilie Drăgulin, care a susţinut că instituţia a fost "obligată" şi "târâtă" în acest proces.
Justificarea pentru care doar Asociaţia "Club 22" a primit bani pentru decontarea cheltuielilor a fost că era singura care a depus cererea în termen legal. Apoi, când au constatat, după două luni, că Asociaţia nu poate justifica suma cerută, consilierul a spus că au cerut banii în instanţă, într-un dosar civil, care a fost suspendat de începerea procesului penal. "Am fost obligaţi să ne constituim ca parte civilă în acest proces", susţinea Ilie Drăgulin.
Apoi, el a plusat spunând că SSPR a fost târâtă în proces, la fel ca autorităţile statului de Asociaţia Decembrie 1989 Metrou, şi că întreaga sumă a fost justificată.
Drăgulin a mai spus că Emilian Cutean nu are să dea nici un ban Secretariatului şi că expertizele nu au demonstrat existenţa vreunui prejudiciu.
Pe aceeaşi idee, de lipsă a prejudiciului, s-au bazat şi pledoariile avocaţilor lui Emilian Cutean şi ai Danielei Sbârcea.
Avocaţii au susţinut că toate operaţiunile din dosar sunt legale şi au cerut achitarea. Avocatul fostei directoare economice a mai cerut şi în cazul în care instanţa va constata existenţa unor infracţiuni să aplice o pedeapsa minimă, cu suspendarea executării.
Acest proces a început la instanţa supremă în 2006.
Emilian Cutean - reinstalat recent la conducerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii aprilie 2006, de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), sub acuzaţia că a efectuat operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia sa, utilizând informaţii obţinute în virtutea acestei funcţii, precum şi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.