Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei (AMP), a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că, în 2007, libertatea de exprimare în România arată "mai prost", în timp ce libertatea presei a înregistrat un "regres" comparativ cu anul precedent.

Mircea Toma a prezentat, în conferinţă, concluziile raportului AMP pe anul 2007. La manifestare au participat şi Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Cristi Godinac, preşedintele Uniunii Sindicale Mediasind, Cezar Ion, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR).

Prezentă la conferinţa de presă, Ioana Avădani, director executiv al CJI, a spus: "Dragostea pentru libertatea de exprimare a fost mai degrabă mimată. Forţele de coerciţie din România au slăbit o dată cu intrarea în UE şi ne întoarcem la trecut".

Pe de altă parte, Cristi Godinac, preşedintele Uniunii Sindicale Mediasind, a subliniat apariţia presiunilor faţă de jurnalişti, nerespectarea regulilor privind contractul colectiv de muncă la nivel de ramură şi problemele privind depolitizarea instituţiilor media publice - Societatea Română de Radio şi Societatea Română de Televiziune.

De asemenea, Cezar Ion, preşedintele AJR, a declarat că asociaţia pe care o conduce constată că libertatea presei în România este "o vorbă goală de conţinut". "În România presa este formal liberă, dar informal este prizonieră a mentalităţilor politicienilor care nu au înţeles, în 18 ani de democraţie, că una din regulile principale ale jocului democratic este libertatea presei", a subliniat Ion.

 

Creşterea presiunii politice.

Raportul AMP pe 2007 a fost prezentat de Răzvan Martin, director de programe în cadrul AMP, care a vorbit despre "o creştere, comparativ cu anii anteriori, a presiunii politice, venite din zona autorităţilor". El a dat exemplu situaţia din instituţiile media publice - TVR şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) - ambele supuse unui "asalt" din zona mediului politic.

Pe lângă "presiunile politice", raportul aduce în discuţie şi "presiunile economice", subliniind existenţa unor "corporaţii care exercită presiuni asupra conţinutului editorial, prin prisma publicităţii". În acest sens, în raport sunt date ca exemplu companiile Romtelecom şi Mittal Steel.

În plus, raportul taxează şi presiunile exercitate de conducerile instituţiilor media asupra jurnaliştilor. Pe lângă acestea, la capitolul de agresiuni şi ameninţări la adresa jurnaliştilor, "Traian Băsescu este lider la numărul de agresiuni verbale la adresa ziariştilor", a precizat Martin, citând raportul. Potrivit acestuia, cazul "ţigancă împuţită" este cel mai grav din 2007.

 

Stabilizarea pieţei.

Tot în 2007 se observă o stabilizarea a pieţei de media, după mai mulţi ani de expansiune, dar şi o consolidare a poziţiei deţinute de marile grupuri, care se extind prin achiziţii nişate. Singura problemă ridicată în acest sens de Raportul AMP este cea legată de distribuţia publicităţii, aceasta nefiind făcută într-un mod echilibrat. Potrivit raportului, televiziunea canalizează două treimi din publicitate, acest fapt contribuind la procesul de trustizare a pieţei, companiile mici de media fiind nevoite să devină parte a trusturilor mari.

De asemenea, conform raportului, în 2007 se observă o "destabilizare a pieţei de muncă", existând o cerere foarte mare de personal calificat. Totuşi, potrivit lui Răzvan Martin, "piaţa forţei de muncă din zona de media nu dispune de resurse suficiente pentru a satisface aceste cerinţe". Acest lucru duce la o scădere a calităţii presei, fiind observat un accent pe "senzaţionalism" şi "dezinteres" pentru subiecte importante.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Libertatea presei, în regres.

Comentarii