Calea ferată, mutată pe garduri şi în pereţii anexelor gospodăreşti

Întinsă pe nu mai puţin de 25 de kilometri, calea ferată Gura Putnei – Nisipitu, închisă după inundaţiile din 2008, se descompletează vizibil şi iremediabil pe zi ce trece. În mai multe rânduri, şinele de cale ferată au fost furate, traversele din lemn au început să fie zărite prin gardurile unor gospodării, stâlpii de telecomunicaţii au fost retezaţi cu topoarele, toate în condiţiile în care sectorul de linie ferată se află, teoretic, în conservare.

Cum nu prea mai există nici o speranţă ca această linie să fie refăcută şi să revină în circuitul feroviar, toată lumea pare să închidă ochii la descompletarea ei. Este nevoie doar ca cineva să găsească o utilitate pentru una din componentele căii ferate. Doar pe cei aproximativ şapte kilometri dintre staţiile CFR Gura Putnei şi Straja urmele lăsate de natură şi apoi de om sunt evidente. Dacă zonele în care, în vara lui 2008,  inundaţiile au rupt pământul de sub calea ferată şi au transformat-o pe aceasta într-un „acordeon” suspendat, au rămas şi astăzi la fel, inclusiv cu bucăţile de copaci şi vegetaţie aduse de inundaţii, nici porţiunile scăpate de furia apelor nu au rămas intacte.    

Calea ferată, „îngropată” în pereţii unor anexe gospodăreşti

Pe două sectoare, aflate în zone mai izolate, calea ferată a fost demontată cu totul. Din informaţiile pe care le avem de la oamenii legii de la Serviciul Judeţean al Poliţiei Transporturi Suceava, într-un caz ar fi vorba de furt, iar într-un altul de o demontare a unor şine chiar de către angajaţi ai CFR, pentru a fi folosite într-o altă porţiune, aflată în circuitul feroviar. De altfel, pe întreg sectorul de cale ferată, până la Nisipitu, există patru zone în care s-au înregistrat furturi masive de cale ferată, într-un caz, autorul, un cetăţean de etnie romă, fiind prins, după o urmărire, cu căruţa încărcată cu şine de cale ferată. Poliţiştii spun că şinele sunt furate pentru a fi utilizate la structura de rezistenţă a unor construcţii, de obicei anexe din gospodării, şi nu pentru a fi vândute la fier vechi, centrele de colectare refuzând să-şi asume riscul de a primi fier provenit din structura feroviară.

Stâlpii de comunicaţie, lemne de foc  

Revenind la porţiunea dintre Gura Putnei şi Straja, o altă ţintă a hoţilor au fost stâlpii de comunicaţie de lângă linie. În mai multe zone aceştia au fost retezaţi cu topoarele, fiind transformaţi probabil în lemne pentru foc. Şi traverselor de cale ferată le-a fost găsită o utilitate, ele devenind stâlpi ai gardurilor unor gospodării. Mai multe cazuri de acest gen sunt cunoscute de poliţişti, în unele cazuri traversele ajungând la proprietari şi cu acordul, mai mult sau mai puţin legal şi avizat, al unor angajaţi CFR.

Ce era până în 2008

Cei 25 de kilometri de linie deveniţi impracticabili cuprind următorul traseu: Gura Putnei – Straja – Falcău – Brodina – Nisipitu, punctul terminus al traseului fiind în halta situată chiar în centrul satului ce aparţine de comuna Ulma. Până când apele au adus dezastrul, aceasta era ultima parte a traseului pe care circula trenul personal care pleca din Suceava, trecea prin Dorneşti şi Rădăuţi şi la Gura Putnei se despărţea în două, o garnitură îndreptându-se spre Putna, iar alta spre Nisipitu.

Inundaţiile din vara acestui an au afectat şi ele calea ferată, pe mai multe porţiuni, astfel că timp de câteva luni de zile trenul personal Suceava – Putna nu a circulat deloc. De câteva săptămâni, în urma lucrărilor de refacere efectuate, s-au reluat cursele până la Putna.