Statul, complice cu firmele de repartitoare, în defavoarea sucevenilor

– Răspunsurile oferite de A.N.R.S.C. pentru opt suceveni care au reclamat, în luna martie, serviciile proaste oferite de firmele de repartitoare, sunt, de fapt, explicațiile oferite de societățile reclamate
– Autoritatea națională de reglementare nu a efectuat nici o verificare a firmelor de repartitoare din Suceava, deși unele reclamații fac referire la încălcări clare ale legii
Ignorați de instituțiile statului. Cei 14 suceveni care au reclamat serviciile proaste oferite de firmele care le-au montat repartitoare de costuri în apartamente, încă din luna martie a acestui an, la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C.), au simțit pe pielea lor ce înseamnă ca o instituție înființată de stat tocmai pentru a le proteja interesele să nu ia atitudine față de încălcări flagrante ale legii.
După aproape șase luni de când Primăria Suceava a trimis la A.N.R.S.C. un set de 14 reclamații venite din partea unor cetățeni disperați că nu găseau răspuns pentru facturile astronomice la încălzire, autoritatea de reglementare a reușit să formuleze câteva răspunsuri superficiale. Reacția A.N.R.S.C. la sesizările sucevenilor arată nu doar dezinteres față de aceste probleme, ci și faptul că autoritatea de reglementare „se ascunde” în spatele societăților autorizate să monteze repartitoare de costuri în apartamentele sucevenilor.
„Referitor la adresa dumneavoastră nr. 14213/2007, înregistrată la A.N.R.S.C. cu nr.3076/2007, prin care solicitați verificarea sesizărilor făcute de cetățeni ai municipiului Suceava cu privire la societăți care montează și exploatează sisteme de repartizare a costurilor pentru încălzire, vă transmitem alăturat punctele de vedere ale acestor societăți față de cele sesizate”, se arată în răspunsul oficial adresat primarului municipiului Suceava, de către A.N.R.S.C., adresă semnată de președintele acestei autorități, Marian Cristinel Bîghiu.
Acesta este, de fapt, răspunsul integral pentru 14 reclamații depuse de cetățeni, de aproape șase luni, pentru că celelalte documente anexate acestei adrese reprezintă puncte de vedere ale societăților reclamate, în speță ISTA și ELSACO. Aspectul ignorat de reprezentanții A.N.R.S.C. este tocmai faptul că cei 14 cetățeni din municipiul Suceava au trecut pe la cele două firme de repartitoare, înainte de a merge cu reclamațiile până la București, deci cunoșteau foarte bine punctul de vedere al celor două societăți.
– Firmele de repartitoare din Suceava nu cunosc legea
Cele două societăți reclamate de suceveni, ce au ca obiect de activitate montarea și exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire, ISTA și ELSACO, dovedesc, și prin aceste răspunsuri oferite reclamanților, faptul că nu cunosc legea și, implicit, nu se supun reglementărilor în vigoare.
Modul în care se face citirea indicilor înregistrați, lunar, de repartitoarele montate pe caloriferele sucevenilor, este mai mult un compromis pe care cele două firme îl fac pe cheltuiala cetățenilor din Suceava. Dacă firma ELSACO a adoptat, în mod ilegal, soluția cutiei montate pe casa scării, în care locatarii depun bilețele cu valorile pe care ei singuri și le citesc, firma ISTA, la fel de ilegal, preferă ca atunci când nu îl găsesc pe locatarul unui apartament acasă, în luna următoare să opereze o regularizare a costurilor. Nici una dintre aceste variante nu asigură o citire corectă și un calcul exact al consumului de energie termică pentru fiecare apartament, dar puțini dintre cei care plătesc știu acest lucru.
„În septembrie 2004 intră în vigoare dispozițiile ordinului A.N.R.S.C. nr. 233 care, în cuprinsul său, prevede ca procentul de montare a repartitoarelor de costuri să fie de 100%. Ulterior, în octombrie 2004, apare ordinul A.N.R.S.C. nr. 259 care impune un procent de minim 80%. Nici ordinul 233 și nici ordinul 259 nu se aplică retroactiv!”, se arată într-unul din răspunsurile formulate de firma ELSACO unei reclamante.
Chiar dacă cele două ordine nu se aplică retroactiv, reprezentanții ELSACO și ISTA ar trebui să știe că există o lege în vigoare care impune procentul de minim 80% pentru montarea repartitoarelor într-un condominiu. Motivul acestei reglementări este simplu. În momentul în care numărul apartamentelor necontorizate este mai mare decât cel al apartamentelor contorizate, iar repartitoarele dintr-un apartament nu funcționează deoarece caloriferele au fost închise, se creează un dezechilibru hidraulic ce dă peste cap repartitoarele din celelalte locuințe. Astfel, se ajunge la situații aberante în care factura pentru un apartament contorizat, în care caloriferele au funcționat la putere maximă, este de trei-patru ori mai mare decât factura pentru un apartament necontorizat, în sistem paușal, intensitatea căldurii fiind practic aceeași.
De altfel, confortul clienților cu care au semnat un contract, nu înseamnă mai nimic pentru firmele de repartitoare.
„Consumul ridicat de unități provine din faptul că domnul M. ține permanent robineții deschiși pe poziția 5 (maxim deschiși), chiar și atunci când aerisește camera. I s-a explicat că ținând robineții deschiși la maxim va consuma o cantitate mare de căldură, implicit costurile aferente vor fi ridicate. El vrea să aibă căldură la valori ridicate dar să plătească puțin”, se precizează într-un alt răspuns „competent” oferit de firma ELSACO.
Reprezentanții acestei societăți au uitat să precizeze că și cei care au locuințele necontorizate, în sistem paușal, țin caloriferele „la maxim”, pentru că acei robineți cu care se poate regla intensitatea căldurii nu există.
Singura concluzie pe care o pot trage toți cei 14 reclamanți din Suceava este faptul că statul a devenit, nu chiar peste noapte, complice cu firmele de repartitoare, în defavoarea lor. Cei care plătesc în fiecare iarnă sume deloc de neglijat și care au dreptul la un minim de confort trebuie să se abțină atunci când au ceva de reclamat pentru că nici cea mai înaltă autoritate de reglementare nu verifică ce fac firmele de repartitoare „în provincie”.
Atribuțiile Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice
În secțiunea 4 a Legii nr.51/2006, privind Autoritățile de reglementare, se arată că A.N.R.S.C. este autoritatea de reglementare competentă pentru servicii de utilități publice precum alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale, producerea, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat, cu excepția activității de producere a energiei termice în cogenerare, salubrizarea localităților, iluminatul public, administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale.
Conform acestei legi, A.N.R.S.C. își desfășoară activitatea în temeiul protejării intereselor utilizatorilor în raport cu operatorii care acționează în sfera serviciilor de utilități publice. A.N.R.S.C. are, printre alte competențe și atribuții stabilite prin lege, monitorizarea aplicării și respectării de către operatori și autoritățile administrației publice locale a legislației din domeniu, a sistemului de prețuri și tarife în vigoare, precum și aplicarea de sancțiuni în cazul nerespectării acestora. Raporturile juridice dintre A.N.R.S.C. și autoritățile administrației publice locale sunt raporturi de cooperare și îndrumare metodologică, iar raporturile juridice dintre A.N.R.S.C. și operatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi de monitorizare, evaluare și control. A.N.R.S.C. este abilitată să adopte normele privind condițiile de montare și exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru apă rece, agent termic pentru încălzire și apă caldă de consum, dar și normele metodologice de facturare și repartizare pe proprietari individuali a consumului total înregistrat la nivelul branșamentului condominiului.