Servicii de educație și îngrijire pe timpul zilei pentru copii

Copiii de la trei luni și până la absolvirea clasei a patra ar putea beneficia de servicii de educație și îngrijire pe timpul zilei, propunerea Ministerului Muncii, cuprinsă într-un proiect supus dezbaterii publice, urmărind sprijinirea părinților care muncesc sau vor să își continue studiile.
Proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (MMFES) privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de educație și îngrijire pe timpul zilei (EICZ) pentru toți copiii, până la absolvirea clasei a patra, are ca obiectiv susținerea părinților în îngrijirea, creșterea și educația acestora, astfel încât să poată participa pe piața muncii sau să își poată continua studiile.
Necesitatea unui asemenea serviciu.
„Asigurarea de servicii adecvate de îngrijire a copiilor este considerată de către Consiliul și Comisia Europeană ca fiind un pas esențial în realizarea egalității de șanse între femei și bărbați, în creșterea participării femeilor pe piața muncii și a reconcilierii vieții profesionale cu viața de familie, și ocupă un loc important în cadrul politicilor UE privind ocuparea”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ.
De acest tip de servicii vor putea beneficia cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România, precum și copiii cetățenilor altor state sau ai apatrizilor care locuiesc legal în România.
Necesitatea înființării acestui tip de servicii derivă din faptul că disponibilitatea serviciilor de îngrijire pe timpul zilei a copiilor ai căror părinți muncesc sau își caută de lucru rămâne insuficientă sau, în unele situații, aproape inexistentă.
„Principalele facilități de îngrijire a copiilor de vârstă preșcolară din România sunt creșele și grădinițele. Numărul creșelor a descrescut dramatic după 1989. Dacă în 1990 erau 840 de creșe, în 2005 mai existau 291 creșe (toate proprietate de stat) cu un număr total de 14.310 de paturi, în condițiile în care numărul total al copiilor cu vârste sub trei ani era de 632.573”, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
De asemenea, inițiatorii proiectului susțin că un alt motiv pentru înființarea serviciilor EICZ îl reprezintă faptul că vârsta minimă de admitere a unui copil în grădinițele private este doi ani și deși ele pot asigura îngrijire și pe timpul vacanțelor, acest lucru nu este valabil pentru grădinițele publice.
„Problema vacanțelor este, în lipsa unor facilități în afara orelor, una acută pentru părinții copiilor din grădinițele publice. Costurile îngrijirii și educației furnizate în grădinițele private cu program prelungit poate ajunge sau depăși 300 euro pe lună. Îngrijirea pe timpul nopții/săptămânală tinde să se transforme într-o măsură de protecție specială. Există însă exemple pozitive, care demonstrează că flexibilizarea programului de lucru al serviciilor (creșe, grădinițe) reduce considerabil nevoia de îngrijire săptămânală”, potrivit notei de fundamentare.
Inițiatorii proiectului de lege susțin că deși facilitățile de îngrijire în afara orelor de școală au început să fie dezvoltate tot în cadrul inițiativelor private, costurile mari fac ca facilitățile respective să rămână, ca și grădinițele private, inaccesibile familiilor cu venituri scăzute sau medii.
Prioritatea interesului superior al copilului.
Serviciile EICZ sunt furnizate în conformitate cu o serie de principii care se referă la respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului, primordialitatea responsabilității părinților în ceea ce privește creșterea și asigurarea dezvoltării celui mic, disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor de educație și îngrijire pe timpul zilei pentru toți copiii, până la absolvirea clasei a patra primare și egalitatea de șanse și nediscriminarea.
În cadrul acestor servicii se desfășoară activități de îngrijire și educație timpurie pentru copii cu vârsta cuprinsă între trei luni și trei ani și activități în afara orelor de grădiniță sau de școală, până la absolvirea clasei a patra, ele putând fi organizate în centre, la domiciliu, sau ca servicii deschise organizate la nivelul comunității.
„Îngrijirea și educația timpurie înglobează activități de îngrijire, creștere, educație și învățare și se bazează pe interacțiunea și participarea copiilor, iar activitatea cheie este jocul în diferitele sale forme. Activitățile care se vor desfășura în afara orelor de grădiniță sau de școală includ activități educative, recreative și de petrecere a timpului liber”, se arată în proiectul de act normativ.
Serviciile EICZ sunt organizate la domiciliul persoanei acreditate să ofere astfel de servicii sau la domiciliul copilului. Bona, persoana acreditată să desfășoare la domiciliul propriu activități de îngrijire, creștere, educație și învățare a copiilor, poate presta servicii pentru copii de toate vârstele, până termină clasa a patra, iar cele care își desfășoară activitatea în sistemul public sunt angajate ale autorităților administrației publice locale ale municipiilor, orașelor și comunelor, se mai arată în proiectul de act normativ.
Totodată, potrivit proiectului, bonele care își desfășoară activitatea în sistemul public și privat beneficiază de formare și asistență de specialitate din partea angajatorului. Bonele pot îngriji la domiciliul propriu cel mult patru copii cu vârsta cuprinsă între trei luni și vârsta de școlarizare, inclusiv proprii copii. La aceștia se pot adăuga cel mult doi copii școlari din clasele I-IV.
În cazul persoanelor care activează ca baby-sitter, acestea trebuie să acorde îngrijire la domiciliul copilului, în baza unui contract încheiat între părinți, baby-sitter și o agenție de baby-sitting autorizată.
Proiectul de act normativ prevede și oferirea de servicii EICZ deschise, organizate la nivelul comunității, care se adresează familiilor cu copii și viitorilor părinți și desfășoară activități sub titulatura de „școala părinților”, având atribuții precum facilitarea contactului între copii de aceeași vârstă din comunitate și între părinții acestora, petrecerea timpului liber în spații special amenajate în interiorul centrului sau în exteriorul său, facilitarea de întâlniri între familii și organizarea de grupuri de suport, consiliere familială specializată, desfășurarea unor activități pentru bone și baby-sitteri și pentru copiii aflați în grija acestora și a unor servicii de recuperare pentru copiii cu nevoi speciale.
Serviciile EICZ se înființează, organizează și funcționează ca servicii de interes public, în sistem public sau privat, cele din sistemul public urmând să fie înființate prin hotărârea Consiliului Local, în subordinea acestuia, ca unități cu sau fără personalitate juridică.
Serviciile EICZ au rol în acordarea de îngrijire și educație timpurie pentru copiii cu vârste cuprinse între trei luni și trei ani, desfășurarea de activități în afara orelor de grădiniță sau de școală, până la absolvirea clasei a patra, desfășurarea de activități de sprijin, consiliere și informare pentru părinți și contribuie la identificarea timpurie a posibilelor nevoi speciale ale unui copil și a situațiilor familiale cu factor de risc, funcționând ca măsură de prevenire a separării copilului de părinții săi.
Aceste servicii pot fi oferite în creșe, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între trei luni și trei ani sau centre de îngrijire de zi, pentru copiii mai mari de trei ani, până la absolvirea clasei a patra.
Potrivit proiectului de act normativ, în funcție de nevoile identificate și de solicitări, autoritățile locale și furnizorii privați pot organiza centrele de îngrijire de zi și pentru copii care au absolvit clasa a patra primară.
Înscrierea copiilor într-un serviciu EICZ poate fi făcută pe tot parcursul anului, părinții putând depune cererea pentru înscriere la compartimentul specializat al autorității administrației publice locale responsabil cu coordonarea acestor servicii.
Acest tip de servicii urmează să fie oferit în raport cu programul de lucru al părinților și cu nevoia copilului, dar timpul petrecut de un copil în serviciul EICZ nu trebuie să depășească 10 ore zilnic, mai prevede proiectul de act notmativ.
Aceste servicii pot fi furnizate pe timpul nopții și la sfârșit de săptămână numai în cazuri întemeiate, legate de programul de lucru al părinților, dar este interzisă funcționarea lor cu program săptămânal.
Părinții și reprezentanții EICZ trebuie să planifice programul copilului în cadrul serviciilor, aceasta urmând să fie revizuită săptămânal, în funcție de programul de lucru al părinților. Copiii care frecventează un serviciu de acest tip beneficiază de mesele necesare pe durata șederii și fiecare va avea o fișă individuală, care va conține informații precum timpul petrecut în cadrul serviciului, nevoile individuale de educație și îngrijire pe perioada copilăriei timpurii, modalitățile de colaborare între serviciu și părinți sau data (re)evaluării fișei.
În funcție de nevoile copiilor și ale familiilor, centrele pot dispune de personal specializat pentru copiii cu nevoi speciale (de exemplu logoped, psiholog, psihoterapeut) și consiliere familială (psiholog sau asistent social).
Raportul dintre personalul de educație și îngrijire din centrele de îngrijire de zi și numărul de copii este de un adult la 12 copii, iar mărimea maximă a grupelor din centrele de îngrijire de zi este de 24 copii.
Finanțări de la buget.
Serviciile EICZ vor fi finanțate de la bugetul consiliului local, bugetul de stat, din contribuții lunare ale părinților, donații, sponsorizări sau alte surse legal constituite.
Părinții sunt obligați la plata unei contribuții lunare către furnizorul de servicii, valoarea acesteia depinzând de numărul de copii dintr-o familie și de venitul ei sau de alte condiții financiare ale părinților. Contribuția lunară poate fi achitată și prin tichete de creșă, iar nivelul de contribuție pentru un copil este de maxim 15 la sută din costul acestuia. În cazul minorilor care sunt supuși riscului de separare de părinți, contribuția se poate reduce cu până la sută la sută.
Personalul care lucrează cu copiii în creșe și în centre de îngrijire de zi din sistemul public va beneficia de formare gratuită organizată de autoritățile administrației publice locale conform unui program național.
Proiectul de hotărâre se va afla în dezbatere publică până în 28 februarie.