Deși prezența unui psiholog școlar în unitățile de învățământ este, de la an la an, percepută ca o necesitate din ce în ce mai stringentă, în instituțiile de învățământ sucevene există doar 54 de consilieri școlari (care deservesc 61 de cabinete), în condițiile în care necesarul s-ar situa în jurul cifrei de 120.
Dacă la nivelul municipiului Suceava peste 90% din rețeaua școală beneficiază de serviciile unui specialist, în celelalte zone ale județului deficitul de psihologi este acut.
În condițiile în care populația școlară a județului este foarte numeroasă, în majoritatea zonelor Sucevei nu există un specialist de acest gen. Totodată, cabinetele școlare deservesc un număr multe prea mare de elevi, iar consilierii lucrează peste norma pe care o au, ținând cont că potrivit reglementărilor în vigoare este prevăzut ca un cabinet psihopedagogic să funcționeze la fiecare 800 de elevi.
Mai mult de atât, în unitățile din zonele rurale ale Sucevei lucrează doar patru consilieri școlari, singurele școli în care elevii beneficiază de aceste servicii fiind Școala Gimnazială Brodina, Școala Gimnazială “Dimitrie Păcurariu” Șcheia, Școala Gimnazială “Iorgu G. Toma” Vama, Școala Gimnazială Păltinoasa, Școala Gimnazială Capu Codrului și Școala Gimnazială “Dimitrie Gusti” Fundu Moldovei.
25.366 de elevi au avut parte de servicii de consiliere în anul școlar trecut
Potrivit psih. Florin Bagiu, directorul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Suceava, “în anul școlar 2012-2013, 25.366 de elevi au beneficiat de serviciile unui consilier școlar fie în ședințe individuale, fie în ședințe de grup”. Potrivit unei centralizări prezentate de acesta, o adresabilitatea mai mare pentru serviciile consilierilor școlari s-a remarcat din partea elevilor de liceu (15.200 de beneficiari, majoritatea din mediul urban), urmați de elevii ciclului gimnazial (9.525 de elevi).
Directorul CJRAE Suceava a mai menționat că pe adresa instituției sosesc numeroase cereri din partea școlilor pentru înființarea de cabinete psihopedagogice, însă din 2008 posturile sunt blocate.
Sfera atribuțiilor psihologului școlar este una destul de largă și vizează activități de informare, consiliere, documentare și îndrumare pentru preșcolari, elevi, părinți și profesori pe diferite teme precum cunoaștere și autocunoaștere, adaptarea elevilor la mediul școlar, adaptarea școlii la nevoile elevilor, optimizarea relațiilor școală-elevi-părinți etc.
Totodată, psihologul școlar mai dezvoltă o serie de programe educaționale, programe împotriva violenței, împotriva consumului de alcool, droguri și tutun, programe pentru promovarea unui mod de viață sănătos, de orientare socioprofesională pentru elevii din anii terminali etc.
Tinerii se confruntă cu probleme din ce în ce mai complexe
Stresul, dificultăți de adaptare școlară, probleme de ordin emoțional, volumul prea mare de informații ce trebuie învățate într-un interval scurt de timp, imposibilitatea de a face față cerințelor profesorilor, competiția școlară sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă elevii din județ.
Activitatea psihologului cu elevii poate fi colectivă sau individuală, aceasta din urmă realizându-se în condiții de confidențialitate.
„Sunt probleme și situații complexe cu care mai ales adolescenții, elevii de liceu, se confruntă, iar prezența unui psiholog e indispensabilă. Foarte mulțidintre elevii care se adresează consilierilor sunt elevi de clasa a IX-a care trec pragul cabinetelor din cauza greutăților de adaptare. Mulți dintre ei își schimbă domiciliul, se confruntă cu un sistem de notare mai sever la liceele din oraș, schimbările ce apar în viața lor sunt numeroase și astfel apar mici derapaje care pot fi însă îndreptate cu ajutorul părinților, al dirigintelui și al consilierului școlar”, a mai precizat Florin Bagiu.
Cu toate că de multe opri problemele elevilor își pot găsi soluționarea în cabinetele psihopedagogice din școli, încă există o reticență din partea acestora, o doză de rușine, pentru a se adresa acestor specialiști.