Patrimoniul cultural arheologic național, sub protecția legii

Protejarea patrimoniului cultural arheologic național din România este o chestiune reglementată de o serie de acte normative. Cele mai noi, strict în domeniu, sunt Ordonanța Guvernului nr. 43/2000, privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, și Legea 258/2006, de completare și modificare a primei reglementări amintite. Pornind de la necesitatea cunoașterii și punerii sub protecția legii a patrimoniului arheologic al Bucovinei, un colectiv de arheologi de la Complexul Muzeal Bucovina (autor și manager de proiect dr. Mugur Andronic, membri dr. Paraschiva Batariuc, Ștefan Dejan, Florin Hău, dr. Ion Mareș și dr. Bogdan Niculică ) continuă derularea proiectului intitulat „Patrimoniul Cultural Național Arheologic al Bucovinei. Identificare, Evidență, Cercetare, Protecție și Folosire Muzeografică și Educațională”, a cărui finanțare a fost câștigată printr-un concurs național la Ministerul Culturii și Cultelor și care se va materializa parțial și prin publicarea primei părți a viitorului Repertoriu Arheologic al județului Suceava. Unul dintre multiplele scopuri ale acestui proiect este cel de popularizare a legislației în domeniu. Proprietarii de terenuri trebuie să cunoască și să respecte unele prevederi ale legislației în vigoare. În primul rând trebuie subliniat faptul că toate siturile arheologice și bunurile mobile de natură arheologică sunt protejate împotriva distrugerii. Cazuri deosebite sunt reprezentate de terenurile pe care urmează să se execute construcții, unde a fost evidențiat un anumit patrimoniu arheologic și unde mărimea zonei de delimitare constă în suprafețe diferențiate, după caz. De regulă, pentru eliberarea terenului de sarcină arheologică, se execută săpături arheologice, extinse în funcție de situație, pe cheltuiala beneficiarului. În cazul descoperirilor arheologice întâmplătoare se anunță de către persoana în cauză, fie proprietar, fie titular al dreptului de administrare, în termen de 72 de ore, primarul localității respective. În ceea ce privește bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice întâmplătoare, acestea vor fi predate de către descoperitor, în termen de 72 de ore, serviciilor publice deconcertate ale Ministerului Culturii și Cultelor. Accesul cu detectoare de metal și utilizarea lor în situri arheologice în toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permis numai pe baza autorizației prealabile emisă de către Ministerul Culturii și Cultelor, altfel constituie infracțiune. În cazul efectuării de săpături arheologice pe terenuri cultivate, proprietarii sau arendașii acestora au dreptul la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate, pentru suprafața și perioada care fac obiectul acestora, conform metodologiei în vigoare. În fine, pentru diverse nelămuriri, oricine se poate adresa Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava.
Prof. dr. Mugur Andronic