Șase cadre didactice ale Școlii Gimnaziale « Ion Creangă » Suceava au participat la activități de formare și informare organizate de doi furnizori finlandezi : Euneos și EDUfinn în orașul de reședință al regiunii Lapland, Rovaniemi. Life Shadowing Experience, acesta este logo-ul întâlnirii la care au participat 164 de cadre didactice din 26 de țări (pe lângă multe țări din UE, au fost participanți din SUA și Jponia, din Indonezia, Singapore și Malaezia, din Australia și Canada etc).
Cursul a acoperit o gamă largă de subiecte:
- Structura programei și programul zilnic de lucru
- Instrumente pentru planificarea, facilitarea și evaluarea învățării colaborative în formarea profesorilor
- Modele de structurare și inițiere a învățării prin cooperare și a predării în echipă în școala primară și gimnazială
- Modalități de sprijinire a elevilor cu nevoi speciale în cooperare multiprofesională
- Modalități de învățare colaborativă
Am întâlnit un sistem educațional performant, de peste 20 de ani pe primele 5 locuri la testele PISA la fiecare probă (limba maternă, matematică și științe), premiantul Europei în materie de educație, concurând cu cei mai puternici la acest capitol – Singapore, Japonia și Coreea de Sud.
Cum se explică ? Învățământul finlandez e centrat în mod real pe elev, pe abilitățile și interesele lui. Școala finlandeză chiar e una ce creează, copiilor și profesorilor, starea de bine necesară pentru manifestarea curiozității intelectuale. Și la noi, prin sutele, ori miile de pagini de acum ale reformei, de mai bine de 30 de ani prezentă în programele de guvernare și nici acum finalizată, e înregistrat acest principiu generos prin toate documentele de partid și de stat, doar că aici e numai teorie.
Acolo e practică. Întemeiată pe interacțiunea constantă dintre școală și comunitate, firească, întrucât copiii care învață reprezintă viitorul comunității, forța creatoare și forța de muncă ce vor asigura progresul tuturor și baza pentru un învățământ tot mai ancorat în nevoile comunitare. Un top al principiilor pe care se fundamentează școala finlandeză poate arăta astfel :
- Finanțarea solidă a educației. Finlanda acordă școlii circa 5,6% din PIB anual, unele regiuni (exemplu, Lapland) mergând până la 9%, dar alocația guvernamentală reprezintă doar 25% din necesarul școlii, restul venind de la firmele și asociațiile private și non guvernamentale.
- Egalitatea între școli e reală, în zonele dezavantajate din punct de vedere socio-economic școlile din Finlanda deservind elevii la fel de bine ca cele din zonele bogate ale țării.
- Integrarea elevilor cu dificultățide învățare este reală, elevii fiind tratați în mod egal, fără vreun criteriu discriminatoriu. Un studiu recent a constatat că Finlanda a avut cea mai mică diferență dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi ai săi.
- Cooperarea a înlocuit competiția în școlile finlandeze.Copiii învață de timpuriu să ceară și să primească ajutor, să lucreze în echipă fără să își catalogheze coechipierii.
- Promovarea stării de bineconform unei vechi zicale: Lucrurile pe care le învățați fără bucurie le veți uita cu ușurință. Fiecare școală are o echipă de bunăstare dedicată promovării fericirii copiilor (și nu doar a lor) în școală.
- Atenție acordată educației timpurii.Programul preșcolar de zi este gratuit, de înaltă calitate (toate educatoarele sunt licențiate), utilizat de majoritatea părinților finlandezi, ceea ce înseamnă că atunci când copiii încep școala la vârsta de 7 ani, ei vin cu o bază solidă.
- Formarea exigentă și solidă a cadrelor didactice. În Finlanda, cariera didactică este una dorită, profesorii fiind considerați a fi egalii altor profesioniști (juriștii și medicii, așa cum era și pe meleagurile noastre cândva). În 2012, Universitatea din Helsinki a primit peste 2.300 de cereri pentru cele 120 de locuri din programul său de formare a personalului didactic primar.
Prof. Oltea Prelucă,
Școala Gimnazială „Ion Creangă” Suceava
