Moartea este cel mai real eveniment în istoria lumii. Eveniment pe care cu toții îl vom încerca. L-au încercat toți care au trăit în această viață. Nimeni nu a reușit să fugă. Toți au mers spre acest ceas, și în ceasul acela au plecat spre veșnicie. Ceasul acesta, însă, este incert și necunoscut. Eveniment real este moartea, dar incert este ceasul ei.
Moartea – hoțul de noapte
Va fi precum vremea celei de-a doua Veniri, pe care nu o cunoaște nici un om. Sfânta Scriptură folosește anumite exprimări pentru ca să ne indice surprinderea venirii morții. „Ca un fur, ce vine noaptea” (1 Tim 5:2). După cum seara vine hoțul, așadar la ora în care toți dorm, așa va veni și ceasul morții. Sfântul Ioan Hrisostom spune că moartea vine fără să avertizeze.
Noi oameni avem deci întipărirea că [moartea] vine într-o surprindere. Și precum când avem două tabere de adversari și una încearcă să o surprindă pe cealaltă, căci surprinderea este un avantaj din partea celui ce-l săvârșește, și desigur, acestuia de multe ori îi revine victoria, așa este și cu moartea. Avem întipărirea că moartea este un dușman care ne surprinde, care încearcă să ne găsească adormiți și nu în privegheri. Simțim că intrăm în cursa cea ostilă. Acest sentiment îl avem atunci când înfruntăm moartea.
Nu putem fugi de moarte
Cineva poate accentua că de multe ori avem vreun avertisment despre groaznica venire a morții. Dumnezeu care a vrut cu sârguință să ne ascundă de ziua și de ceasul morții, însă prin toate acestea pentru anumiți oameni există unele semne de avertizare preced [moartea], precum de exemplu o maladie, pe care o cunoaștem că este aducătoare de moarte.
Așadar, omul se avertizează [pe sine însuși] în anumite feluri, că venirea este iminentă, venire pe care o numim „moarte” și o numim așa, deoarece considerăm că nu putem să o evităm, cu toate că omul face de două mii de ani încercări să fugă de moarte: recurge la doctori, se întreține cu mâncare sănătoasă, are grijă să nu se obosească, alege mersul pentru sănătatea sa, în orice fel așadar încearcă să prelungească timpul vieții sale.
Cu toate acestea și aceștia care folosesc toate aceste metode de față să suspende sau să amâne clipa temporală a venirii morții lor, în final nu vor reuși nimic. Dacă era posibil cu toate aceste pregătiri sistematice să se îndepărteze cineva de moarte, atunci este sigur că anumiți oameni influenți, fie ei cu faimă, fie ei cu bogăția de care dispun, ar fi împins sume de nepovestit și bogăție multă, să înduplece în orice fel moartea cea neînduplecată. În orice caz nu a fost posibil până acum să fugim de venirea „morții”.
[traducere din neo-greacă de Alexandru PRELIPCEAN, după: Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei și al Întregii Ellade, H meta thanaton zoi, ediția a șaptea, Ed. Hrisopigi, 2007, pp. 53-55. Ideile pasajelor sunt indicate de traducător]
