– După Revoluție, mai mulți artiști basarabeni și-au găsit un loc de muncă la Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava
– Unii dintre ei au devenit între timp profesori la instituții de învățământ sucevene, alții se împart între spectacole și cursuri universitare
– Conducerea ansamblului sucevean intenționează să invite în perioada următoare alți artiști formați la școala folclorică din Chișinău
După 1990, prin „școala” Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava au trecut artiști de pe ambele maluri ale Prutului. Unii basarabeni au venit în Suceava din dorința de a-și găsi un loc de muncă, alții, apreciați pentru talentul și evoluția lor în ansamblurile moldovenești, au primit invitații din partea conducerii instituției culturale sucevene.
– La Chișinău, folclorul n-a fost o anexă
„Artiștii nu au frontiere”, spune directorul general al Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Emil Havriliuc, când vorbește despre interesul instituției pe care o administrează pentru instrumentiștii și balerinele din Republica Moldova.
„Relațiile dintre mine și frații noștri din Republica Moldova datează de mulți ani. Se știe că școala din Est a fost o școală bună, aici mă refer la instituțiile artistice. Ce e a Cezarului e a Cezarului și ce e a lui Dumnezeu e a lui Dumnezeu. Știam că în Republica Moldova se face școală bună, se respectă tradiția. La Conservatorul din Chișinău întotdeauna s-a pus accent pe folclor. Ceea ce la noi nu era până la Revoluție. La Conservatorul din București se studia mai puțin folclorul. Folclorul era studiat doar de cel care dorea”, ne-a povestit Havriliuc.
Dintre cei șapte artiști basarabeni care au fost angajați la Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” au rămas în prezent doar trei. Două balerine din Basarabia au plecat în SUA, iar doi instrumentiști au cursuri la instituțiile de învățământ artistic din Suceava. Alți câțiva zeci de artiști de peste Prut fac parte din formațiile artistice din Vaslui, Bacău Galați Tulcea, „La Chișinău folclorul n-a fost o anexă. Și asta este lăudabil”, explică șeful ansamblului artistic sucevean.
– „Lătarii” și „Mugurel” au spart gheața pentru alți artiști de peste Prut
Primele formații artistice din Republica Moldova care au spart gheața la Suceava au fost „Lătarii” lui Nicolae Botgros și „Mugurel”-ul lui Ion Dască. După „deschiderea și descătușarea” de după 1989, Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” a solicitat o serie de artiști de peste Prut pentru a veni la posturile vacante existente în instituție.
Prima artistă din Basarabia angajată la ansamblul sucevean a fost o violonistă, după care au urmat țambalistul Petru Oloieru, violonista Inga Scutelnic, clarinetistul Vitalie Cazacu, în prezent profesor la Liceul de muzică, acordeonistul Igor Corjan și balerinele Victoria Chiruță, Olga Vutcarău, Aliona Gumeniță. Apreciați de publicul sucevean, unii dintre instrumentiști au înregistrat CD-uri, fiind invitați nu doar la spectacole și petreceri, ci și la emisiuni televizate.
– Acordeonist la „Ciprian Porumbescu” din aventură și provocare personală
Igor Gorjan, în vârstă de 30 de ani, este acum singurul instrumentist basarabean venit la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” după Conservatorul din Chișinău. Își califică venirea sa la Suceava ca pe-o aventură și o provocare personală. „Acum șapte ani eram acordeonist la orchestra Teatrului „Ginta Latină” din Chișinău, o orchestră care avea multe activități importante. Tot ce ținea de românism în Republica Moldova se făcea cu această orchestră. Am primit un telefon și mi s-a oferit un post aici la „Ciprian Porumbescu”. Nu m-am întrebat niciodată de unde au aflat de mine. Aveam 23 de ani, aveam o invitație și mai aveam și dorința de a încerca ceva nou. Întotdeauna m-a interesat România și muzica populară românească. Iar oferta de la Suceava mi-a oferit posibilitatea de a vedea procesele și influențele folclorului autohton”, își amintește Igor.
Venit la Suceava, acordeonistul a găsit colegi de la Chișinău, cultură, obiceiuri, tradiții similare cu cele de peste Prut, și „oameni extraordinari” care l-au promovat. Acum este și profesor la Liceul de artă „Ciprian Porumbescu”. „Și-n România, și în Marea Britanie, și în Franța ești ajutat să te promovezi și să te realizezi în primul rând de valorile și prestația pe care o ai”, crede acordeonistul.
– Balerină, între facultatea de litere și ansamblu
Balerina Aliona Gumeniță își împarte timpul între Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” și Facultatea de Litere a Universității „Ștefan cel Mare”. Are 21 de ani și a făcut Colegiul Coregrafic de la Chișinău. Devenind studentă la Suceava, a aflat de la colegele sale despre Ansamblul „Ciprian Porumbescu”. Munca la ansamblu o ajută și în plan financiar, bursa fiindu-i de patru ori mai mică decât salariul pe care îl are ca dansatoare. Muncește legal, având permis de muncă, și prin asta este în avantaj pe lângă alți studenți basarabeni care sunt angajați în România la negru.
„Ca tehnică de dans, aici la Suceava se lucrează un pic altfel decât am învățat eu la Chișinău. Caracterul dansurilor diferă un pic. Aici sunt specifice altfel de piruete. La Chișinău ritmul dansurilor este mai rapid, pe când aici dansurile sunt mai lente. Dar nu mi-a fost greu să învăț. Mai dificil a fost la execuție. Acum trei ani, când am venit aici, făceam greșeli, mă diferențiam de ceilalți, dar m-am obișnuit în scurt timp”, susține balerina, care a fost aleasă și solistă la mozaicul de dansuri ale minorităților, montat anul acesta la Suceava de către un coregraf ucrainean.
Angajamentul față de ansamblu n-o împiedică să facă față la facultate. Dansează până la prânz, după care merge la cursuri. „La unele cursuri merg, la altele nu. Dar la unele discipline am note mai mari chiar decât colegele care merg la cursuri zi de zi”, spune Aliona Gumeniță.
– Perspective de colaborare cu școala folclorică de la Chișinău
Colaborarea Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava cu școala folclorică de la Chișinău nu se încheie aici. Având legături cu artiști consacrați din Republica Moldova, directorul ansamblului „țintește” și la alți artiști de dincolo de Prut. „Intenționez să angajez la ansamblu și alți artiști din Basarabia. Speram ca împreună cu Primăria municipiului să-i ajutăm și cu spațiu locativ. În perspectivă, vrem să invităm un violonist din Ucraina, care a făcut Conservatorul în Republica Moldova”, ne-a spus Emil Havriliuc. El susține că a mai făcut o ofertă și unui țambalist de la Edineț, urmând ca în perioada următoare să îi ajute să vină și să muncească legal în România.
„E cel mai bine când te încadrezi în aspectul legal. Artiștii nu au frontiere. Aceasta a fost deviza mea din totdeauna. Am ajuns la această concluzie după ce am predat multe cursuri de folclor în Franța și Belgia. Artiștii buni întotdeauna vor găsi de lucru. Toți artiștii pe care i-am angajat sunt ca și copiii mei. Și dacă sunt și serioși vor fi și în continuare solicitați”, ne-a mai povestit Havriliuc.
