Fenomenul astronomic SuperLuna, vizibil duminică la ora 19:56

Conform cercetătorului Adrian Sonka de la Observatorul Astronomic din Bucureşti, SuperLuna se produce duminică, de la ora 14:11, când este zi afară şi Luna este sub orizont.

"Din pacate Luna Plină nu se vede ziua pentru că faza înseamnă că Luna se află în partea opusă Soarelui: când este Soarele pe cer nu este şi Lună. În această fază, Luna răsare la apusul Soarelui şi apune la răsăritul acestuia. Pentru că la ora 14.00 Soarele este pe cer, Luna nu va putea fi văzută, fiind sub orizont", explică Adrian Sonka.

El precizează că va trebui "să ne mulţumim" cu o "aproape SuperLună", pe care o vom vedea la ora 19:56, când se va afla deja la 357.040 kilometri de Pământ, mai departe cu zeci de kilometri decât s-a aflat la depărtarea minimă (pe 23 iunie, ora 14:11, la 356.990 km).

"Până şi faza Lunii este mai puţin «Plină» decât la ora 14:32, deci vom vedea o aproape SuperLună (...) Vom vedea o Lună Plină mai mare decât de obicei pentru că se va afla destul de aproape de orizont, producându-se acelaşi efect (o iluzie optică) ca la răsăritul sau apusul Soarelui/Lunii", spune cercetătorul.

Potrivit acestuia, următoarele superLuni până în 2020 vor avea loc: în august 2014, septembrie 2015, noiembrie 2016, ianuarie 2018, februarie 2019 şi aprilie 2020.

"De fapt o superLună în adevăratul sens al cuvântului se va produce pe 28 septembrie 2014, când se va afla la 356.877 km, în faza de 100% (Lună Plină), la o ora 4:45 dimineaţa", mai spune Sonka.

Fenomenul de SuperLună, care oferă satelitului natural al Terrei un aspect ieşit din comun, este adeseori asociat în credinţa populară cu stigmatul unor dezastre naturale, precum cutremure, tsunami, inundaţii, taifunuri şi cicloane, după cum informa, pe 19 iunie, cnet.com, citat de agenţia MEDIAFAX.

SuperLuna este un fenomen astronomic care are loc la fiecare 14 luni, în timpul căruia satelitul natural al planetei noastre se află în faza de Lună plină şi va apărea mai mare şi mai strălucitor decât în oricare altă noapte din 2013.

În ciuda scenariilor apocaliptice legate de SuperLună existente în credinţa populară, cercetătorii de la NASA au anunţat că nu au descoperit nicio corelaţie directă între dezastrele naturale de pe Terra şi apropierea Lunii de Terra.

În timpul fenomenului de SuperLună, Pământul, Soarele şi Luna sunt aliniate - Terra aflându-se între Lună şi Soare. Forţele grativaţionale exercitate pe Terra de Lună şi Soare determină creşterea şi scăderea mareelor, fapt care i-a determinat pe "alarmişti" să creadă că există o legătură între SuperLună şi calamităţile naturale.

Potrivit NASA, mareele din timpul fenomenului de SuperLună sunt doar cu câţiva centimetri mai înalte decât cele produse în nopţile obişnuite.

În 2013 au mai fost deja câteva SuperLuni, însă niciuna dintre ele nu s-a produs în timpul fazei de Lună plină.

Potrivit site-ului EarthSky, o altă Lună plină la fel de apropiată de Terra va putea fi văzută abia în august 2014.

SuperLuna reprezintă acel fenomen astronomic care constă în suprapunerea fazei de Lună plină sau Lună nouă cu poziţia Lunii la perigeul traiectoriei sale circumterestre.

SuperLuna este un termen nou introdus în astronomia modernă şi a fost inventat de astronomul Richard Nolle în 1979.