România, acceptată formal în rândul candidaţilor la titlul de stat membru CERN

Romania va putea obţine statutul de membru CERN după o perioadă de monitorizare de cinci ani, după ce vor fi analizate contribuţiile ţării, în paralel cu participarea la proiecte CERN.

Tot vineri, la şedinţa Consiliului CERN, Rolf Heuer a fost numit director general al Centrului, înlocuindu-l pe Robert Aymar. De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe s-au pus bazele pentru un nou studiu asupra extinderii geografice şi ştiinţifice a rolului CERN şi s-au stabilit proceduri practice pentru următoarele proiecte relevante pentru Strategia Europeană a Fizicii Particulelor.

Mandatul lui Aymar a inclus cea de-a 50-a aniversare a instituţiei şi lansarea acceleratorului de particule - Large Hadron Collider (LHC) -, un circuit de 27 de kilometri aflat la 100 de metri adâncime sub frontiera franco-elveţiană şi care are misiunea de a-i ajuta pe cercetători să pătrundă secretele Universului prin intermediul ciocnirilor de protoni la viteze egale cu cea a luminii.

Sistemul, care a costat peste 3,76 miliarde de euro şi a cărei construcţie a durat peste 12 ani, a fost oprit în septembrie, la doar câteva zile de la intrarea în serviciu, ca urmare a mai multor disfuncţionalităţi succesive.

Prima pană, care nu a fost extrem de gravă, a fost determinată de dereglarea unui transformator electronic. Pe de altă parte, pe 19 septembrie, un incident mai serios a intervenit în timpul unui test de alimentare, în a opta şi ultima parte a circuitului, care trebuia verificată. "O conexiune electrică defectuoasă" între două superconductoare a determinat o scurgere de heliu, gaz destinat menţinerii în cadrul circuitului a unei temperaturi apropiate de zero absolut (-271,3 grade), a explicat CERN la momentul respectiv, dând asigurări că dispune de piesele necesare pentru a proceda la schimbări ale elementelor afectate. Intervenţia, care presupune repararea superconductorilor, este condiţionată de temperatura circuitului, fiind necesare mai multe săptămâni pentru ca aceasta să ajungă la un nivel la care să se poată efectua reparaţii.

Dată fiind perioada de răcire, LHC nu-şi va putea relua activitatea înainte de pauza generală de mentenanţă din perioada de iarnă, care durează din noiembrie până în aprilie.

LHC are mai multe obiective de îndeplinit, dar misiunea cea mai importantă este să recreeze condiţiile de energie intense din primele momente de existenţă a Universului, după Big Bang, care a avut loc în urmă cu 13,7 miliarde de ani. Astfel, LHC are misiunea să descopere bosonii Higgs, particulă instabilă supranumită "divină", a cărei existenţă a fost stabilită prin deducţie de către cercetători. Confirmarea existenţei acestei particule va reprezenta descoperirea verigii lipsă din "modelul standard", care resumă actualele cunoştinţe din domeniul fizicii particulelor. Bosonii Higgs sunt, potrivit modelului respectiv, particulele care au dat masă tuturor celorlalte particule.

LHC mai trebuie şi să exploreze supersimetria, concept care permite explicarea uneia dintre cele mai stranii descoperiri din ultimii ani şi anume faptul că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) şi energia neagră (73%) reprezintă restul Universului. O explicaţie pentru acest lucru ar fi că materia neagră este compusă din particule supersimetrice denumite neutralinoni.

Rolf Heuer, noul director general CERN, a indicat că una dintre priorităţile anului 2009 va fi relansarea LHC.

CERN, cel mai important laborator din lume din domeniul fizicii particulelor, cu sediul la Geneva, numără în prezent 20 de ţări membre cu drepturi depline: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia şi Ungaria.

India, Israel, Japonia, Federaţia Rusă, SUA, Turcia, Comisia Europeană şi UNESCO au statutul de observatori.