Deşi au trecut câteva zile de atunci, mă tot întreb cum a fost posibil ca într-un interval de alte patru zile să vedem aceeaşi echipă, Liverpool, făcându-se complet de râs în F.A. Cup, când a pierdut acasă cu 1-2 meciul cu Burnsley din Liga a II-a, iar apoi a umilit pe Internazionale, bătând-o cu 2-0 şi asigurându-şi prezenţa în sferturile de finală ale Champions’ League. Cei care n-aţi văzut ambele partide v-aţi putea gândi că în Cupa aia mică Liverpool o fi jucat cu rezervele sau cu juniorii III. Eroare! A folosit echipa standard în ambele meciuri, cu tot cu Gerrard titular şi cu Crouch rezervă. Pe Burnsley i-a presat halucinant, având zeci de ocazii de gol. Pe Inter la fel, dovadă posesia mingii care a fost cam de 68% la Liverpool. Cu Burnsley fusese cam 72%. Numai că ălora n-a putut să le dea decât una, în timp ce pe Inter a servit-o cu două. Chiar la sfârşit, în ultimele 5 minute, de unde rezultă că nici o secundă n-au abandonat ideea victoriei, iar după primul gol nu s-au pus pe sărbătorit şi pe tras de timp, ci s-au năpustit mai abitir, ca să-şi ducă treaba până la capăt. Şi au rezolvat-o. Este de-a dreptul miraculos cum reuşesc echipele englezeşti să se mobilizeze exact când trebuie. Exemplul cel mai comun dar şi cel mai edificator e tot Liverpool, cu acea finală de Champions’ League, de acum doi ani, când a revenit după 0-3 la pauză, a egalat, iar apoi a înhăţat trofeul. Victima s-a numit atunci Milan, care peste două ediţii a luat ea trofeul. Dar Liverpool nu-i singura. Iată că şi Arsenal, zdrobită tot sâmbăta trecută de un Manchester nebun, cu 4-0, a reuşit un joc foarte bun contra Milan-ului şi, chiar după 0-0, eu tot îi acord prima şansă de calificare, chiar dacă Milan are avantajul vârstei matusalemice a grosului echipei, compensând viteza redusă cu experienţa uriaşă la acest nivel. Ăştia mari joacă, aşadar, foarte bine exact atunci când e nevoie. Şi nu vă grăbiţi să mă luaţi la mişto în problema Real-ului de Madrid, că am argumente: după ce au dat gol în primele minute, i-au lăsat pe amărâţii ăia de la Roma să-i bată doar pentru a umple tribunele pe Bernabeu, în retur. Păi câţi ar mai fi venit dacă băteau, să zicem, cu 4-0? Aşa însă, cu siguranţă că va fi arhiplin, lumea urmând să vină pentru a vedea cel puţin 3 goluri ale Real-ului. De ce 3? Uite-aşa: unul pentru calificare, al doilea ca să nu rişte prelungiri în caz că dă şi Roma întâmplător unul, iar al treilea pentru siguranţă. Şi, oricum, pentru că sunt mult mai buni. Decât toţi englezii şi italienii la un loc.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului O fac doar când trebuie.

Comentarii