Competiţia asta care dă dureri de cap cluburilor europene, ne-a dat şi nouă, privitorilor, dureri de burtă. Mulţi l-au luat în balon pe camerunezul Rigobert Song pentru ghiduşia de la unicul gol al finalei, însă capodopera în materie a comis-o, după părerea mea, ivorianul Kolo Toure. De fapt, acolo s-a decis trofeul, în semifinala Egipt-Coasta de Fildeş. Pe un ton superior, unii comentatori au reproşat oamenilor de decizie de la cluburile noastre că nu şi-au trimis emisari la CAN, un loc ideal, chipurile, de a cumpăra ieftin şi bun (mă îndoiesc, în miezul unui turneu se cam intră la licitaţie). Ei bine, care scouter l-ar fi remarcat pe Toure după reacţia acestuia la faza golului trei marcat de egipteanul Zaki?! În situaţie de unu la unu cu atacantul egiptean, fundaşul i-a întors spatele, a fugit de el, a cârmit într-o parte, s-a întors, s-a dezechilibrat, toate astea în timp ce Zaki înainta liniar spre poartă! Părea că se turnează o scenă în care Toure era ameninţat cu o armă şi încerca să scape... Dacă n-am fi ştiut cum îl cheamă şi că în Europa evoluează pentru Arsenal, am fi putut crede că abia ce îi căşunase pe fotbal în dimineaţa respectivă. Faza cu pricina i-a făcut praf iluziile lui Grădinescu, care declarase că se face consultant de pariuri. Acum trag şi eu spuza pe turta mea, pentru că am pronosticat victoria finală a egiptenilor încă după primul meci, culmea, tot cu Camerun! Şi tot culmea, Egiptul este cam singura echipă care se apropie de stilul european, deşi are antrenor din propria bătătură! Disciplina tactică, manevrarea balonului au fost impresionante. Tot în semifinala cu ivorienii, au reuşit aproximativ un minut şi jumătate de posesie (cam între minutele 32.15 si 33.45), dar nu o posesie în jurul careului propriu, ci una agresivă, în zona mediană, finalizată în cele din urmă cu o centrare. Asta în condiţiile în care conduceau cu 1-0 şi ţinând cont şi de forţa adversarului, putea apela la sănătoasa tactică “focul la ei”!
Acum este interesant cum se vor reintegra africanii la echipele de club, care îi aşteaptă ca pe pâinea caldă, mai ales că bat la uşă cupele europene. Pentru unii eliminaţi mai devreme, revenirea n-a fost deloc de bun augur. Sevilla i-a menajat într-o primă etapă pe Kanoute si Keita, apoi i-a aruncat în luptă împotriva Barcelonei. Rezultatul? Kanoute a sfârşit prin a fi schimbat devreme, în timp ce Keita şi-a făcut rost de un cartonaş roşu şi implicit de încă o etapă pentru refacere.
(13 feb 2008, 19:00:53