Celule utile în reconstrucţia muşchiului cardiac

Celule adulte obişnuite, programate să se comporte ca celulele suşă embrionare, pot repara ţesutul miocardic afectat de diverse maladii cardiovasculare, potrivit unui studiu recent, publicat în revista de specialitate Circulation, informează Reuters.
Celulele injectate în inima şoarecilor care au suferit un infarct au contribuit la ameliorarea structurii şi funcţionării muşchiului cardiac. În urma acestui experiment, oamenii de ştiinţă speră că vor reuşi, în viitor, să reconstruiască miocardul pacienţilor care suferă de maladii coronariene severe folosind propriile lor celule.
Rezultatele au fost evidente, a declarat Timothy Nelson de la Mayo Clinic, din oraşul Rochester (Minnesota), coordonatorul acestui studiu.
Cercetătorii au folosit un nou tip de celule - care se comportă ca celulele suşă embrionare -, numite pluripotente induse (iPS) şi obţinute din celule obişnuite. Multe echipe de specialişti folosesc în prezent această nouă tehnică pentru a determina noi modalităţi de regenerare a diverselor organe bolnave, un domeniu de cercetare numit "medicină regenerativă".
Timothy Nelson şi colegii săi au testat această tehnică pentru a vedea dacă pot să determine regenerarea muşchiul inimii afectat de un infarct.
Ca şi celulele suşă embrionare, celulele suşă pluripotente induse au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă din organism. Deoarece ele provin din ţesut adult, folosirea lor este mai puţin controversată decât cea a celulelor suşă embrionare, prelevate de la embrionii în vârstă de câteva zile.
Există mai multe metode de obţinere a celulelor iPS. Echipa coordonată de Timothy Nelson a folosit metoda bazată pe un anumit virus, care, odată implantat, transplantează în celulă acele gene care produc întinerirea acesteia. Scopul echipei de cercetători americani nu a fost să producă celule iPS, ci să vadă dacă acestea pot să regenereze ţesuturile cardiace afectate.
În loc să transforme celulele iPS într-un anumit tip de celule cardiace, cercetătorii le-au folosit în cea mai simplă formă, embrionară.
Timothy Nelson a precizat că, la două săptămâni după transplantarea acestor celule, ele au început să se transforme în diverse tipuri de ţesuturi cardiace, inclusiv în muşchi cardiac, vase de sânge şi în celule care căptuşesc pereţii vaselor de sânge.
Cercetătorii americani au declarat că aceste celule au continuat să se dezvolte timp de patru săptămâni, iar şoarecii trataţi cu celule iPS s-au însănătoşit. Animalele tratate cu celule iPS se mişcau mai bine, iar testele cu ultrasunete au relevat îmbunătăţirea semnificativă a capacităţii inimii de a pompa sângele în organism.
Cercetătorii americani speră ca această descoperire să poată fi folosită în viitor în tratamentele pentru oameni. În teorie, celulele iPS pot fi obţinute din pielea pacienţilor, permiţându-le acestora să îşi producă propria rezervă de celule pentru transplant, care nu ar declanşa o reacţie de respingere din partea organismului.
În prezent, celulele iPS nu sunt folosite pe oameni, deoarece oamenii de ştiinţă încă lucrează la punerea la punct a unei proceduri 100% sigure de obţinere a acestora, însă mai multe echipe de cercetători au făcut deja progrese importante. În opinia experţilor americani, această tehnologie ar putea fi folosită cu succes în cazul pacienţilor care au nevoie de un transplant de inimă.