Hristos ne-a deschis poarta veşniciei

„Iar Ioan, răspunzând, a zis: Învăţătorule, am văzut pe unul care, în numele Tău, scoate demoni şi l-am oprit, pentru că nu-Ţi urmează împreună cu noi. Iar Iisus a zis către el: Nu-l opriţi; căci cine nu este împotriva voastră este pentru voi. Şi când s-au împlinit zilele înălţării Sale, El S-a hotărât să meargă la Ierusalim. Şi a trimis vestitori înaintea Lui. Şi ei, mergând, au intrat într-un sat de samarineni, ca să facă pregătiri pentru El. Dar ei nu L-au primit, pentru că El se îndrepta spre Ierusalim. Şi văzând aceasta, ucenicii Iacov şi Ioan I-au zis: Doamne, vrei să zicem să se coboare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut şi Ilie? Iar El, întorcându-Se, i-a certat şi le-a zis: Nu ştiţi, oare, fiii cărui duh sunteţi? Căci Fiul Omului n-a venit ca să piardă sufletele oamenilor, ci ca să le mântuiască. Şi s-au dus în alt sat.„ Luca 9, 49-56

Îndreptându-Se spre Ierusalim, Domnul Iisus Hristos a trimis ­înaintea Sa câţiva vestitori. El era în nord şi pentru a ajunge la Ierusalim trebuia să străbată provincia Samaria, aflată pe malul drept al Iordanului. Samarinenii, în timpul ocupaţiilor străine, au combinat Tora cu învăţături păgâne şi acest lucru era considerat o blasfemie. Locul lor de închinare era pe Muntele Garizim. În schimb iudeii se închinau în Templul din Ierusalim, locul considerat binecuvântat de Dumnezeu. Din aceste motive samarinenii nu L-au primit pe Domnul Hristos în hotarele lor. Însă Mântuitorul i-a tratat altfel. În multe situaţii El a dat ca exemplu pe samarineni. Amintim de Pilda samarineanului milostiv, de vindecarea celor zece leproşi; dintre ei doar unul s-a întors să-I mulţumească şi acela era un samarinean. La fântâna lui Iacob, unei samarinence Mântuitorul i-a făcut cunoscut că El este Mesia. Mântuitorul a arătat samarinenilor dragoste de părinte; şi lor le-a deschis poarta veşniciei.

(Pr. Dumitru Păduraru)