Biserica Ortodoxă pomeneşte astăzi pe Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia

Biserica Ortodoxă pomeneşte astăzi pe Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia, pe Sfântul Cuvios Vasian, pe Sfântul Cuvios Teofil Mărturisitorul, pe Sfântul Mucenic Teoctecn, pe Sfântul Ierarh Amfilohie şi pe Sfinţii Cuvioşi Ambrozie, egumenul Mănăstirii Optina, şi Andrei.

Sfântul Evlampie, un tânăr creştin şi bogat din părţile Nicomidiei (oraş din Asia Mică, aproape de Constantinopol şi de Niceea - în zilele noastre, oraşul, care continuă să existe, se numeşte Izmit, în Republica Turcă), a trăit în timpul împăratului Diocleţian şi al cezarului Maximian (286-305), care a declanşat în numele împăratului cea mai mare persecuţie din istorie împotriva creştinilor. Din cauza acestei persecuţii, foarte mulţi creştini, printre care şi Sfântul Evlampie, se ascundeau în munţi. Într-una din zile sfântul, părăsind muntele pentru a cumpăra mâncare, a fost prins şi dus înaintea guvernatorului Maxim din Nicomidia, care a încercat în zadar să îl facă să părăsească credinţa creştină. A fost supus supliciilor, însă prin puterea lui Dumnezeu a rămas în viaţă. Fiind dus în templul zeului Ares, Sfântul Mucenic Evlampie s-a rugat lui Dumnezeu şi statuia zeului s-a prăbuşit. În urma acestei minuni, mulţi păgâni s-au convertit la creştinism, lucru care l-a mâniat pe guvernator, sporind chinurile Sfântului Evlampie. Aflând Evlampia că fratele ei Evlampie este supus supliciilor, s-a dus înaintea judecătorului Maxim şi a mărturisit că şi ea este creştină, dorind să pătimească alături de el. Văzând guvernatorul Maxim că nu îi poate convinge să apostazieze, i-a dus în afara oraşului, unde Sfântul Mucenic Evlampie a suferit moarte martirică prin decapitare, iar Sfânta Muceniţă Evlampia şi-a încredinţat sufletul lui Dumnezeu înainte de a fi omorâtă.

Cuviosul Vasian (sec. V)

Era originar din Siria, iar în timpul împăratului Marcian (450-457) a întemeiat o mănăstire în Constantinopol. A trecut cu pace la Domnul, iar împăratul a zidit o biserică în numele lui.

Cuviosul Teofil Mărturisitorul (sec. VIII)

S-a născut din părinţi creştini, într-un sat din oraşul Tiberiapolis (oraş în Republica Macedonia de astăzi). La vârsta de 13 ani s-a dus în munte la Cuviosul Ştefan Sihastrul şi l-a rugat să îl primească în viaţa călugărească. După trei ani de rugăciuni şi ascultare s-a făcut monah. Teofil a trăit în pace până în vremea împăratului Leon Isaurul (717-741), împărat iconoclast. A fost supus supliciilor şi dus în Niceea la judecată. Aici, Cuviosul Teofil l-a convins pe judecător asupra cinstirii sfintelor icoane. Drept urmare, i-a dat voie să plece.

Sfântul Mucenic Teoctecn

Împăratul Maximian (285-305), vrând să afle dacă mai sunt creştini în armata sa, a dat poruncă ca toţi ostaşii să jertfească zeilor. Astfel a aflat că mai erau mulţi creştini, printre care şi Teotecn, ofiţer cunoscut în toată Antiohia. Pentru că a refuzat să jertfească idolilor a fost supus chinurilor şi în cele din urmă a suferit moarte martirică.

(Sursa Ziarul Lumina)