TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
marţi, 10 sep 2013 - Anul XVIII, nr. 210 (5417)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8831 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0924 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   3 imagini |   ø fişiere video

4-7 septembrie

Colocviile Putnei, ediţia a XIV-a, ultima zi

În ultima zi a Colocviilor, 7 septembrie, doamna Maria Magdalena Székely, profesor al Facultăţii de Istorie din Iaşi, a adus în discuţie episodul reconstrucţiei bisericii mănăstirii Putna, în al şaselea deceniu al sec. al XVII-lea. Pornind de la lipsa oricăror documente emise de cancelaria domnească din acea perioadă, care să certifice anumite danii domneşti către mănăstirea Putna, care ar fi putut acoperi cheltuielile unei astfel de întreprinderi, autoarea comunicării, folosind şi anumite date din Pomelnicul Mănăstirii Putna, a lansat ipoteza că acest proiect de reconstrucţie a fost iniţiat de obştea mănăstirii, cu girul domnitorilor, obștea reuşind să strângă suma necesară, cu ajutorul a diferiţi donatori mai mici, şi să finalizeze lucrările în timpul domnitorului Eustratie Dabija (1661).

Domnul profesor Ștefan S. Gorovei, a discutat despre istoria zbuciumată a arhivei de documente a Mănăstirii Putna. Astfel, dacă la 1764, când arhimandritul Vartolomei Mazereanu, la îndemnul Mitropolitului Iacov Putneanul, întocmea „catastiful” de documente al Mănăstirii Putna, arhiva număra 544 de documente, dintre care nu mai puţin de 63 pe pergament – mai multe decât se aflau la acea dată în arhiva Mitropoliei Moldovei. În decurs de nici o sută de ani, mare parte dintre acestea au fost înstrăinate şi li s-a pierdut urma, la Putna în anul 1837 găsindu-se numai 148 de documente. Domnia sa a propus câteva direcţii de cercetare care ar putea permite descoperirea altor documente acum pierdute.

Părintele Alexie Cojocaru, în urma analizei atente a unor documente, a adus precizări asupra perioadei în care a trăit şi activat un egumen al Putnei, Ghervasie, şi asupra biografiei cuviosului Paisie de la Sihăstria Putnei, care a murit la sfârşitul anului 1784, cu 10 zile înainte de stareţul Nathan Dreteanu, fapt care infirmă faptul că Paisie ar fi fost acolo stareţ.

În încheierea lucrărilor, a vorbit monahul Iustin Taban, care, prin intermediul însemnărilor din Cartea de Oaspeţi, a reînviat perioada 1948-1960 din istoria Mănăstirii Putna. Printre cei care au ţinut să lase câteva însemnări în urma vizitării mănăstirii în acele vremuri, au fost istoricul Petre Ş. Năsturel, arhidiaconul Bartolomeu Anania, care însoţea o delegaţie a Patriarhiei Antiohiei, ierodiaconul Ioanichie Bălan, profesorul Ştefan Alexe şi mulţi alţii, inclusiv oficialităţi ale regimului comunist care erau nevoite să constate că obiectele din muzeul mănăstirii vorbeau cu „încăpăţânare” despre gloriosul nostru trecut. O însemnare cu iz profetic ne-a atras atenţia: „trecutul nu poate fi negat, cei care îl neagă vor fi ei înşişi negaţi”.

În timpul ultimelor comunicări, însuşi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen s-a alăturat celor din sală, pentru a fi de faţă la închiderea lucrărilor Colocviilor Putnei din acest an. Înaltpreasfinţia Sa este menționat cu recunoştinţă de multe însemnări din Cartea de Oaspeţi a Mănăstirii Putna, în deceniul şase al secolului trecut, pe când era tânăr ieromonah.

Arhipăstorul Sucevei a ţinut să fie prezent în mijlocul „obştii istoricilor” mai ales pentru a-l sărbători pe marele istoric Ştefan S. Gorovei, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 65 de ani. Amintind întâmplări din trecutul comun, Înaltpreasfinţia Sa, care îl cunoaște de mulți ani pe distinsul profesor, a spus: „luând aminte la tot ce aţi scris, aveţi tot dreptul să vă mândriţi, dar nu cu o mândrie rea, ci cu una legitimă, „în Domnul”, cum spunem noi. Rog pe Bunul Dumnezeu să vă înzilească la măsura cunoscută de El, să vă dea sănătate şi bucuria mântuirii”.

Au mai adresat cuvinte de felicitare domnul Petronel Zahariuc, decanul Facultăţii de Istorie din Iaşi, fost elev al profesorului Gorovei, domnul Ivan Biliarsky de la Institutul de Istorie al Academiei Bulgare de Ştiinţe, profesorul Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie din Bucureşti şi domnul Florin Marinescu de la Institutul de Cercetări Neo-Greceşti din Atena. IPS Pimen i-a dăruit din partea celor prezenţi un buchet de trandafiri albi, pe care, după terminarea festivităţii, profesorul l-a depus în chip simbolic pe mormântul lui Ştefan cel Mare, ale cărui fapte le-a cercetat întreaga viață, cu devotament și responsabilitate.

În încheiere, domnul profesor Gorovei, deosebit de emoţionat de prezenţa IPS Pimen şi de cuvintele primite de la confraţii săi, a ţinut să mulţumească celor prezenţi pentru surpriza făcută şi pentru gândurile exprimate, şi a ţinut să-şi exprime recunoştinţa în primul rând faţă de toți strămoşii săi, față de părinţii Sorin și Eliza, faţă de soţia sa, doamna Maria-Magdalena Székely, „care poartă grija zilelor şi nopţilor de muncă sau veghe împreună”, dar şi faţă de obştea Mănăstirii Putna, în frunte cu părintele stareţ Melchisedec Velnic, unde în ultimii ani, împreună cu soţia, au găsit o a doua casă, bucurându-se în anumite împrejurări grele de grija părintească a monahilor putneni. În încheiere, domnia sa a spus: „Dacă Dumnezeu îmi va mai da mai multe zile, mă voi strădui ca şi până acum, ca grăbindu-mă încet (festina lente) să duc până la capăt proiectele de cercetare începute”.

Gazda Colocviilor, părintele stareţ arhimandritul Melchisedec Velnic, i-a mulțumit personal domnului profesor Ştefan Gorovei, pentru toată strădania sa depusă pe tărâmul cunoaşterii adevărului istoric, în special cel legat de epoca lui Ştefan cel Mare şi de Mănăstirea Putna, subliniind că fără colaborarea din ultimul deceniu, mare parte din producţiile editoriale ale Mănăstirii Putna şi ale Centrului de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” nu ar fi fost posibile.

(Monah Ieremia, Secretar - Centrul de Cercetare şi Documentare "Ştefan cel Mare" - Mănăstirea Putna)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Colocviile Putnei, ediţia a XIV-a, ultima zi.
 Vizualizări articol: 640 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Colocviile Putnei, ediţia a XIV-a, ultima zi0.05

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
MedClinic
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei