Aforisme duhovniceşti

Dumnezeu nu cere nimic imposibil, ci, prin poruncile Sale, te îndeamnă să faci ceea ce poţi, să ceri ceea ce nu poţi şi El te va ajuta să faci voia Lui. (Pr. Arsenie)

Cruce înseamnă să duci ceea ce nu-ţi convine. (Pr. Arsenie)

Dumnezeu nu te ocroteşte pentru o viaţă comodă, ci te ocroteşte dându-ţi nişte probleme. (Pr. D. Staniloae)

Dumnezeu nu ne va judeca doar pentru păcate, ci şi pentru omisiuni. (Pr. D. Staniloae)

Lumea există numai în măsura supunerii ei lui Dumnezeu, iar în măsura nesupunerii ei este moartă. (Teoclit Dionisiatul – Athos)

Se crede că nu folosul adus aproapelui constituie un motiv de mântuire, ci curăţirea lăuntrică a fiecăruia. (Teoclit Dionisiatul – Athos)

Ţi s-a dat să stăpâneşti peste fiare şi animale, de ce nu stăpâneşti şi peste fiarele dinăuntru? (Teoclit Dionisiatul – Athos

În măsura în care omul se găseşte departe de Dumnezeu, în necredinţă, ignoranţă şi patimi, este făptura cea mai nenorocită din întreaga creaţie a lui Dumnezeu. (Teoclit Dionisiatul – Athos)

Greutăţile, neajunsurile şi tragediile, vin în viaţa omului pentru că nu se roagă. (Sf. Siluan Athonitul)

Mulţi oameni îşi petrec viaţa încercând să înţeleagă cum a fost creat soarele, dar nu se înteresează despre Dumnezeu, Cel Care a creat soarele. Dacă s-ar întoarce spre Dumnezeu, ar cunoaşte pe Dumnezeu şi, în acelaşi timp, soarele creat de Dumnezeu. (Sf. Siluan Athonitul)

Abţinerea de la cele rele nu echivalează cu desăvârşirea. (Sf. Macarie)

Dacă te ajunge vreo boală a trupului, să nu te nelinişteşti. Căci dacă stăpânul tău vrea să-ţi încerce trupul, cine eşti tu să te superi? Nu-ţi poartă El grija de toate? Nu cumva trăieşti în afară de El? Rabdă, deci, roagă-L să-ţi dăruiască cele ce-ţi sunt de trebuinţă; căci aceasta este voia Lui. Arată îndelunga răbdare şi iubire. (Sf. Macari)

Să nu te grăbeşti să devii căpetenie a unei fraţii, ca să nu adaugi poveri de păcate străine pe grumazul tău. (Sf. Macarie)

Dacă ne aducem aminte de relele pe care ni le-au făcut oamenii, nimicim puterea de a ne aminti de Dumnezeu. Dar, dacă ne aducem aminte de relele pe care ni le-au făcut demonii, vom fi nevătămaţi. (Sf. Macarie)

Cuvântul cel aspru şi pe cei buni îi face răi, pe când cuvântul cel bun şi pe cei răi îi face buni. (Sf. Macarie)

Simplitatea duce la ascultare, ascultarea la credinţă, credinţa la nădejde, nădejdea la slujire, iar slujirea la smerenie. Din aceasta se naşte blândeţea, care duce la bucurie, bucuria la iubire, iubirea la rugăciune. (Sf. Macarie)

Adevăratul scop al vieţii creştine însă, constă în dobândirea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu. Iar postul, rugăciunea, privegherea, milostenia şi alte fapte bune sunt numai mijloace pentru dobândirea Duhului Sfânt. Ţineţi seama că orice faptă bună numai atunci ne poate câştiga roadele Duhului Sfânt, când este făcută pentru Hristos. Iar tot ce nu este făcut pentru Hristos, deşi este bun, nu însemnează pentru noi nici o răsplătire în viaţa veşnică şi nici în această viaţă pământească nu se dobândeşte Harul lui Dumnezeu. Iată pentru ce şi Domnul nostru Iisus Hristos a spus: "Tot cel ce nu adună cu Mine, risipeşte". (Sf. Serafim de Sarov).