Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
marţi, 19 mai 2020 - Anul XXV, nr. 115 (7420)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Cezar STRATON

Cezar STRATON


Prin pădurea de cuvinte

De la ciumă la coronavirus (9). Secara ucigașă

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Motto. ”Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă.../Nu mai cunoaștem drumul către casă...//Suntem ușori și ceața e ca fumul,/Vai, une-o fi, unde s-ascunde drumul?/ Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare./Unde-i cărarea, doamnă-nvățătoare?//Sub talpă n-avem niciun drum...plutim.../Vai, unde-i casa? Cum să nimerim?//Și suntem goi și ne cuprinde teama./Unde e tata? Unde este mama?//Nu ne vedem nici între noi de loc/Și jocul nu ne place, nu e joc.// Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare,/Oh, azvârliți-ne, voi, o cărare.//Nu mai cunoaștem drumul către casă/Și ceața este deasă, deasă, deasă...” (Eugen Jebeleanu, ”Corul copiilor uciși”)

Test.Judecătorul întreabă martorul: - Cum v-ați dat seama că acuzatul era beat? - Păi, striga în gura mare că lui nu îi este frică nici de șef, nici de nevastă, nici de soacră...nici măcar, culmea! - de Coronavirus... Secară. ” O ciupercă numită „cornul-secarei“ a produs teroare în Evul Mediu, fiind asemănată, din perspectiva victimelor pe care le-a produs, cu ciuma şi holera. Consumarea acestei ciuperci, amestecată în făină, provoca o intoxicaţie foarte gravă, numită ergotism, ce putea să îmbrace o formă cangrenoasă sau una convulsivă, care inevitabil ducea la moartea în chinuri îngrozitoare a victimei. Zeci de mii de oameni şi-au găsit sfârşitul în Evul Mediu, după ce au consumat, fără să ştie, o ciupercă ascomicetă parazită, denumită cornul secarei- scrie Mihaela Opriş în cartea sa ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”. Amploarea epidemiilor provocate de această ciupercă a făcut ca ea să fie comparată cu ciuma şi holera. În acele vremuri, epidemiile provocate de cornul-secarei erau numite focul sacru, răul arzător sau focul Sfântului Antonie. După consumarea cornului secarei, persoana în cauză traversa o stare asemănată cu beţia, numai că aceasta era halucinatorie. Membrele victimei se umflau, apoi se înnegreau, pentru ca în final pur şi simplu să se mumifice și cangreneze. În varianta convulsivă, cel în cauză era măcinat de spasme musculare, durerile fiind atroce. Ergotismul este amintit pentru prima data în 1096 de scriitorul benedictin Sigebert de Gemblours. Vor mai trece, însă, peste 500 de ani până când se va face o legătură clară între cornul-secarei şi boala pe care o provoacă, iar cel care va face acest lucru va fi Denis Dodart, medicul lui Ludovic al XIV-lea. Cornul secarei era un alt fel de LSD! Tentative firave de izolare a alcaloizilor ergotului s-au făcut de unii chimişti în secolul al XIX-lea, însă abia în perioada 1918-1944, un grup de cercetători din Basel (Elveţia) a reuşit să evidenţieze cei 12 alcaloizi din ”cornul secarei”, ce conţin o substanţă specifică, derivat al indolului, acidul lysergic, care are efect psihotrop. Ulterior, s-a descoperit că ergotul de secară era folosit de mii de ani de călugării tibetani la ritualuri mistice, ce s-au păstrat în celebra lucrare ”Cartea morţilor”. În carte se menţionează că ciuperca ”cornul-secarei” produce efecte halucinogene asemănătoare drogului numit LSD 25, evident în anumite doze şi cu un anumit mod de preparare. Cei care consumau cornul-secarei în condiţiile amintite aveau parte de aşa-numitele călătorii psihedelice, iar preparată după o anumită reţetă, ciuperca avea darul de a diminua tulburările psihologice periculoase. Perdea. Vecina de vizavi se schimbă, de când stă în carantină, cu perdeaua netrasă…cred că nu are cine să i-o tragă! Sfânt. ”Haralambu de ciumă…așe să spune, țâne moartea într-un drot și-o slobode la hăi cu inimă neagră.” (vorbă din bătrâni). În calendarul popular, despre Haralambie se spune că este sfântul care are putere asupra ciumei, holerei și a morții. Din acest motiv sărbătoarea este ținută cu sfințenie în mai toată țara. În unele zone, în această zi, oamenii duceau la biserică mălai, grăunțe și sare. După ce erau binecuvântate de preot, le dădeau ca hrană animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase tot anul. Păstrau însă o parte din această hrană a vitelor, ca leac pentru eventuale boli ale acestora. Se crede că, dacă plouă în această zi, atunci va ploua 40 de zile. Tot în această zi, se face pomană pentru cei care nu au murit de moarte bună. Pe 10 februarie, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Haralambie, un sfânt la care odinioară țăranul român se ruga cu multă râvnă pentru a-l proteja de ciumă, holeră, febră tifoidă și ale molimi care cândva făceau ravagii printre oameni. Important. Nu că vreau să mă laud, dar când intru în scara blocului, lumina se aprinde singură.Consolare. Poa’ să fie și ceva mai rău decât carantina, spre exemplu, să ne taie Netu’. Izolare.”În memoriile sale referitoare la călătoria efectuată, în 1824, prin Ţara Românească, capelanul anglican Robert Walsh descrie panica care domnea pretutindeni în Bucureşti în momentul în care ciuma se instalase cu violenţă în oraş. ”În Bucureşti hanul era închis şi nişte porţi solide fuseseră puse la gangul de intrare. Cancelaria domnească şi toate locurile publice erau închise, iar negustorii nu mai făceau nicio tranzacţie comercială. Toţi cei care aveau putinţa părăsiseră oraşul şi toţi cei care nu o aveau se închiseseră în casele lor şi nu mai aveau contact cu nimeni. Casele în care erau consemnate cazuri de ciumă erau foarte numeroase şi se deosebeau de celelalte necontaminate prin faptul că uşile şi ferestrele lor erau ferecate.” (A. Majuru). Datorii. ”Mulţi boieri au datorii care întrec valoarea tuturor proprietăţilor lor, dar creditul lor personal nu suferă din această cauză şi ei nu au nicio clipă de supărare pentru o astfel de situaţie ruinătoare. Calitatea de boieri îi ocroteşte de urmărirea creditorilor, şi speranţa de a căpăta slujbe bănoase din al căror venit să-şi poată îndrepta situaţia financiară îi linişteşte şi îi îndeamnă să-şi urmeze mai departe traiul lor nesocotit. Unii se întemeiază pe ruina lor pentru a cere domnitorului mereu slujbe; şi când creditorii au recurs adeseori la domn ca să-l silească să intervină, ei arată că plata datoriilor lor atârnă de punerea lor în slujbă. În sfârşit capătă slujba şi datoriile rămân tot neplătite. Când li se pune sechestru pe proprietăţile lor, se străduiesc să dovedească că acestea le-au venit prin căsătorie; şi cum legea respectă zestrea, le scapă de vânzarea la mezat.” (Wilkinson, William, ”An Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia with various political observations relating them”, 1820).

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului De la ciumă la coronavirus (9). Secara ucigașă.
 Vizualizări articol: 1401 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.0 din 2 voturi
De la ciumă la coronavirus (9). Secara ucigașă3.052

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei