„Exposiţiunea de antichităţi din Viena”

„Exposiţiunea de antichităţi din Viena”

„La exposiţiunea de antichităţi din Viena, Mitropolia Bucovinei a expus 41 de obiecte, între cari acelea cari au provocat admiraţiunea visitatorilor prin vechimea şi măestria lor sunt următoarele: O cădelniţă de argint aurită, în greutate de 4 chlg., din mănăstirea Putna, dăruită de Ştefan cel Mare la 1470. Un aer lung de patru metri şi lat de doi şi jumătate, tot din Putna, cusut cu fir de aur şi de argint, dăruit de Bogdan fiiul lui Ştefan cel Mare la 1490. Un acoperemânt de mormânt representând pe Maria, a doua soţie a lui Ştefan cel Mare, cu data 1477. O cruce de lemn sculptată cu multă măestrie şi ferecată cu argint, dăruită de Ioan Părcălabu de Orheiu la 1566 din mănăstirea Dragomirna. O perdea pentru uşile împărătesci representând adormirea Maicei Domnului, lungă de trei şi jum. şi lată de doi metri, cusută cu aur şi cu argint, dăruită de Bogdan, fiiul lui Ştefan cel Mare la 1510 din mănăstirea Putna. O evanghelie cu foile de pergament, în slavonă, cu scoarţele de argint poleite, dată de Ştefan cel Mare fără dată, alt aer de mărimea celui de mai sus, cusut în aur şi argint, dăruit de Ieremia Movilă la 1606 din mănăstirea Suceviţa. Străinii nu se puteau sătura privind măestria cu care Moldovenii din timpurile acelea sciau să înfrumuseţeze obiectele sfinte”.

„Revista politică”, Anul II, nr. 2, Suceava, 1 Iuniu 1887.  

„Intrarea Ruşilor în Suceava”

„Pe la sfârşitul lunei lui Decemvrie Ruşii începuseră a înainta peste apa Siretiului, spulberând astfel frumoasa legendă cu care ne mângâiasem că ei au pus pe albia Siretiului de bună voie hotar cuceririi lor, voind să lese neatinsă şi necălcată partea de sud a Bucovinei, teritoriu locuit de Români. Vineri în ziua anului nou al bisericii apusene, pe la 12 oare din amiazăzi, străbătu ca un fulger prin populaţiunea îngrozită a Sucevei vestea că drumul ce vine dela Iţcani este negru de căzăcime rusească. Era spaima care sporise şi însutise numărul lor. Nu erau decât 22 de cazaci călări, care intraseră, venind dinspre Natna, în gara Iţcani...”.

„Revista Politică”, Anul II, nr. 1, 15 Mai 1887.