Ion DRĂGUŞANUL

Un laz „numit Onica”, aflat la confluenţa pâraielor Pietrosul şi Corovia este menţionat în hotarnica Mihalcei din 4 octombrie 1732, ca moşie a mănăstirii Puna.

Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Corovia „34 – toată suma caselor”, însemnând 9 scutelnici ai paharnicului Sturza (Ion sin Toader, Grigoraş brat ego, Dumitraşcu brat ego, Toader rus, Andrei Ciumak, Ion Cimpoeş, Gavril zet Cimpoeş, Vasile Chiper şi Vasile Halunga), 13 scutelnici a starostelui cernăuţean Herescu, fratele episcopului de Rădăuţi (Georgii zet Halungăi, Neculaiu dohotar, Ştefan sin rotar, Toader sin Gabur, Andrieş zet Halungei, Ion zet Pălade, Toader Halunga, Pălade sin Gorcea, Vasile merticar, Andrei rotar, Sandul a babii, Tudose rus şi Mihălache rotar), 6 scutelnici ai capichihaii (Ion sin rotar, Simion Spânu, Grigoraş rus, Tănasă sin Gabor, Neculaiu rus şi Ion Manega), 3 scutelnici ai mănăstirii Putna (Ion morar zet Pepele, Georgii Halunga prisăcar şi Iftemii Gabur) şi 3 scutelnici ai paharnicului Limbo (Ursul Ciolac, Ştefan brat Andrieş şi Petre rus). 

Aflat pe pârâul Corovia, mai jos de Mihalcea, între Cuciurul Mare, Voloca, Molodia şi Ceahor, în sud-estul Cernăuţilor, satul Corovia avea, în 1774, 29 familii ţărăneşti, numărul lor sporind la 32, în 1775, şi la 170, în 1784.

În 1843, biserica Sfântul Mihail din Corovia, înălţată, în 1818-1822, de Petru Gabora, şi sfinţită în 1824, cu 932 enoriaşi, era slujită de preotul administrator Petre Voronca. În 1867, a fost ridicată o biserică nouă, hramul fiind schimbat (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril). În 1876, cei 1.274 enoriaşi erau păstoriţi de parohul Ştefan Nichiforovici. În 1907, paroh era Nicolai Mitrofanovici, născut în 1840, preot din 1873, paroh din 1886, cantor fiind, din 1878, Ieremie Buzdugan, născut în 1851.

În Corovia funcţiona, din 1857, o şcoală cu 4 clase[2].

Sat în totalitate românesc, şi în 1910, Corovia avea, în 1890, 1.481 locuitori. Primar era Vasile Chiperi, paroh – Nicolai Mitrofanovici, învăţător – Dionisie Paulovici, iar cantor bisericesc – Ieremie Busdugan.