Mihaela Bulai: „Crris, iepuraşul filatelist”

Recent, în literatura filatelică românească (poate cea mai săracă rudă a literaturii autohtone) a văzut lumina tiparului o carte de excepţie. Este vorba de volumul „Crris, iepuraşul filatelist”, autoarea fiind prof. Mihaela Bulai, conducătoarea Clubului filatelic „Ştefan Petică” al şcolii gimnaziale cu acelaşi nume din comuna Lieşti, judeţul Galaţi.

Cartea, care s-a închegat în urma experienţei acumulate, are ca scop, aşa cum scrie chiar pe coperta ei, să fie „ghid pentru cercurile şcolare de filatelie şi/ sau pentru cursurile şcolare opţionale”. Volumul, echilibrat, este compus din opt capitole, în faţa cărora autoarea plasează un „Argument”, care porneşte de la definirea filateliei, caracterul acesteia, legătura cu alte discipline, încheind cu mărturisirea de suflet în care motivează de ce-i place filatelia. 

„Filatelia este frumoasă - ne spune autoarea - pentru că ne învaţă altfel, mai plăcut şi, dacă vrem, mai uşor, lecţii despre lumea din jur. Nu credeţi ? Deschideţi această carte şi faceţi cunoştinţă cu un iepuraş nostim, care vă învaţă câteva lucruri esenţiale despre colecţionarea timbrelor”.

După primul capitol intitulat sugestiv „Cum am devenit filatelist”,  urmează cel cu genericul „Am primit o scrisoare”, care vizează o serie de termeni ca scrisoare, destinatar, expeditor..., a căror cunoaştere este foarte importantă pentru oricine, nu numai pentru filatelişti.

În capitolul „Am cea mai frumoasă colecţie!” sunt prezentate diferite emisiuni de mărci poştale cu explicaţii pentru o serie de termeni filatelici (mancolistă, emisiune, dantelură, catalog, listă de preţuri etc.).

„Ştiu cum este o marcă poştală” se intitulează capitolul următor care reproduce un dialog imaginar între iepurele tată şi iepuraş despre structura unei mărci poştale. Discuţia dintre tată şi fiu este interesantă şi atractivă, iar cititorul află cum se alege o temă şi cum se realizează un exponat pentru o expoziţie filatelică.

În capitolul „Veşti de la Martinel” autoarea clarifică termeni ca „marcă” şi „timbru”, pretext pentru a evoca legăturile cu Clubul filatelic din Miercurea Ciuc, care-a organizat de-a lungul anilor expoziţia-concurs „Martinel-Micimako”, iar în capitolul „Vreau timbruleţul acela!” tinerii filatelişti sunt învăţaţi cum să desprindă de pe plicuri mărcile poştale pentru a le putea aranja în clasor. Ultimul capitol se referă la pasiuni, în general, şi la pasiunea pentru filatelie, în special, după care  

este inserat un „Dicţionar filatelic”, preluat din volumul realizat de Marcel Dănescu în anul 1979. Volumul se încheie cu prezentarea color a unor planşe foarte utile pentru tinerii filatelişti: mărci şi întreguri poştale, prima serie de mărci poştale româneşti, timbre din diferite ţări, serii de mărci poştale, ilustrate maxime, FDC-uri, materiale cu care se poate realiza exponatul „Locomotive”. Urmează prezentarea ziarului românesc „Zimbrulu şi vulturulu”( 1858), cel mai scump ziar din lume, cotat la 4 milioane de euro. Sunt reproduse şi câteva fotografii cu membrii clubului filatelic al şcolii, copiii fiind surprinşi de obiectivul aparatului de fotografiat în timpul activităţilor filatelice sau conexe filateliei. Recomand cu cea mai mare căldură achiziţionarea acestui volum, care va fi de un real ajutor filateliştilor actuali, dar şi celor care se vor dedica filateliei. O fi lectura, aşa cum spunea cronicarul, „cea mai plăcută zăbavă”, dar eu adaug lecturii şi filatelia.

Prof. Gheorghe DOLINSKI