Romanul „Aspidistra să trăiască!”, presărat cu numeroase detalii autobiografice, este o satiră muşcătoare la adresa vieţii literare şi a societăţii capitaliste care ridică banul la rang de religie.
Proiectând naraţiunea pe fundalul Marii Depresiuni Economice din anii ’30, Orwell realizează o cronică sumbră, emoţionantă, dar străbătută de puternice accente comice, a războiului personal purtat de Gordon Comstock, un mărunt poet londonez trecut de prima tinereţe, împotriva dominaţiei „zeului-ban”, ce corupe toate aspectele existentei, şi a „decenţei meschine a clasei medii de jos”, al cărei simbol prin excelenţă este, în viziunea sa, aspidistra, planta ornamentală nelipsită din fereastra oricărei case din Anglia.
„Scriu pentru că vreau să dau în vileag o minciună, sau pentru că vreau să atrag atenţia asupra unui lucru”
„Conform mitului artistului muritor de foame - scria The New York Times - să fii un mare poet însemna să urmezi o chemare mai înaltă, care merita sacrificiul oricărui confort material. Romanul satiric al lui George Orwell, <Aspidistra să trăiască!>, publicat în 1936, ţinteste tocmai în această formă de narcisism cu un sarcasm zdrobitor. Personajul său principal, Gordon Comstock, este un redactor de texte publicitare care, într-un avânt nebunesc de mulţumire de sine, îşi părăseşte slujba bine plătită după ce primul său volum de poezii se bucură de recenzii favorabile în ziarul londonez Times”.
„Când mă aşez la birou să scriu o carte - mărturisea George Orwell în 1946 - nu-mi spun <Am să produc o operă de artă>. O scriu pentru că vreau să dau în vileag o minciună, sau pentru că vreau să atrag atenţia asupra unui lucru, iar prima mea grijă este să mă fac ascultat.”
Sursa: www.libris.ro