Convoiul Căruţelor a marcat 660 de ani de legături dintre Transilvania şi Moldova

Pentru a reînvia frumoasele tradiţii ale schimburilor comerciale, când Baia era traversată zilnic de zeci de căruţe ale comercianţilor, dar şi pentru a marca 660 de ani de legături dintre Transilvania şi Moldova, la începutul săptămânii a pornit, din satul Bogdan Vodă, Maramureş, pe Drumul Voievozilor Maramureşeni, un convoi de căruţe care a ajuns joi, 15 august, la Baia, judeţul Suceava. Pe parcursul drumului, maramureşenilor li s-au alăturat căruţaşi din zona de munte a judeţului Suceava, iar în seara zilei de 14 august, au poposit la Cornu Luncii. De sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în jurul prânzului şi după o ploaie puternică, convoiul format din opt căruţe, în care s-au „îmbarcat” Ioan Doru Dancuş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gheorghe Fron, primarul comunei Cornu Luncii, primarul comunei Bogdan Vodă din judeţul Maramureş, Ana Enea – Bizău şi viceprimarul aceleiaşi comune, Maria Saplontai, dar şi una din cele mai cunoscute familii care cântă muzică populară maramureşeană, Florentina şi Petre Giurgi, a plecat din satul Sasca Nouă spre Baia. La Biserica Albă, ctitorită de Ştefan cel Mare în secolul al XV-lea în satul Baia după bătălia de la Baia din 14-15 decembrie 1467 dintre oştile moldoveneşti conduse de domnitorul Ştefan cel Mare şi oştile ungureşti conduse de regele Matia Corvin, primarul Maria Tomescu, împreună cu preoţii din sat şi câţiva copiii îmbrăcaţi în costume populare, i-au întâmpinat pe oaspeţii de peste munţi cu pâine şi sare. Pe drumul până la primărie, s-au alăturat şi căruţele localnicilor, spectatorii putând admira frumuseţea cailor, a căruţelor, ce “au bătut” în negura timpului drumurile de dincolo de Baia, până în Polonia, Turcia sau Odesa, pentru negoţul ce a adus belşug oraşului Baia.

De la „Drumul Unirii” la „Drumul Voievodului Bogdan”

Aşa cum am aflat chiar de la vizitiii maramureşeni, o parte dintre ei au parcurs anul trecut, în luna noiembrie, distanţa de 300 de kilometri, până la Alba Iulia, pentru refacerea simbolică a traseului străbătut de maramureşenii care au participat la Marea Unire din 1918. Proiectul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, Ioan Doru Dăncuş, organizatorul deplasării cu căruţa la Alba Iulia, un omagiu adus înaintaşilor maramureşeni care au participat la Unirea din 1918, continuă anul acesta cu proiectul „Pe urmele Voievodului Bogdan”.

“După mai bine de 8 luni, m-am întors din nou la căruţă!"

"Împreună cu o parte dintre colegii cu care am parcurs <Drumul Unirii>, astăzi am mers pe urmele Voievodului Bogdan şi, aşa cum a făcut el în urmă cu 660 de ani, am descălecat şi noi în comuna Baia din judeţul Suceava, prima capitală a Moldovei. Pe lângă prietenii mei căruţaşi, mi-au fost alături în acest proiect de suflet <Voievozii> din Bogdan Vodă, însoţiti de dna primar Ana Enea-Bizău şi de dna viceprimar Saplontai Maria, dar şi cea mai faină familie tradiţională a muzicii populare maramureşene, Florentina şi Petre Giurgi. În numele Consiliului Judeţean Maramureş mulţumesc pentru invitaţie şi pentru ospitalitate doamnei primar din localitatea Baia, dr. Maria Tomescu, şi i-am asigurat pe fraţii noştri din Bucovina că sângele apă nu se face şi că parteneriatul început prin acest proiect cultural va continua şi pe alte planuri. Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat cu mintea, trupul, sufletul şi inima pentru ca astăzi, de Sfânta Mărie, feciorii lui Bogdan din Maramureş să fie împreună cu fetele lui Bogdan din Bucovina! Trăiască, trăiască, trăiască şi-nflorească/ Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”, a fost urarea făcută de Ioan Doru Dăncuş.

Scurt istoric

Baia este una dintre localităţile judeţului Suceava atestată din Evul Mediu sub numele de Civitas Moldaviae, fiind unul dintre cele mai vechi oraşe din Moldova şi cea mai veche reşedinţă domnească a ţării. Localitatea este considerată locul unde a luat naştere Moldova şi se bucură de notorietate şi în ziua de astăzi datorită perioadei istorice pe care a parcurs-o cu strălucire şi ctitoriilor monument rămase în această comună până în prezent. Oraşul Baia, prima capitală a voievodului Dragoş, s-a dezvoltat dintr-o aşezare sătească de pe malul stâng al râului Moldova şi a servit ca loc de popas pentru comercianţii care circulau între porturile de la ţărmul Mării Negre şi oraşele din nordul Transilvaniei. Conform inscripţiilor în limba latină, mai întâi au apărut în documente numele râului Moldova şi al oraşului Baia/Moldavia şi apoi numele ţării. În secolul al XIV-lea scaunul Moldovei era la Baia, pe sigiliul oraşului Baia/Moldavia fiind scris în latină „Sigiliul oraşului Moldavia, capitala Ţării Moldoveneşti“. Localitatea era situată la răscrucea a două artere comerciale mari, care făceau legătura între Ţaratul Vlaho-Bulgar, Transilvania, Polonia şi Imperiul Otoman, şi avea statut de vamă, fapt care a determinat evoluţia locului, fiind unul dintre cele mai importante centre economice, strategice şi administrative medievale ale Moldovei.