Spaima războiului şi gheara morţii au cuprins tot Nordul Bucovinei

În Estul Ucrainei se moare aproape la foc automat. Şi nu mai este un secret pentru nimeni ceea ce se petrece pe frontul războiului din regiunile Doneţk şi Lughansk, dintre armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi.

Gândul că s-ar putea întoarce ei înşişi într-un sicriu sau îşi vor vedea copiii secerați de gloanțele separatiștilor a cuprins ca o molimă întreaga populaţie a Bucovinei de Nord.

Tensiunile au explodat acum câteva zile, când ordinele de mobilizare au sosit în satele din zona Cernăuţi. În semn de protest, în urmă cu şase zile, sute de oameni, mulţi dintre ei etnici români din Ucraina, au ieşit în stradă. Oamenii au blocat mai multe drumuri importante, izolând practic oraşul Cernăuţi, într-o încercare disperată de a determina autorităţile de la Kiev să anuleze aceste ordine de mobilizare.

Concesiile nu au apărut, dar ieri după-amiază, după zile întregi de discuţii şi negocieri, oamenii au fost convinşi să deblocheze drumul european 86 care face legătura între Cernăuţi şi Suceava. Li s-a promis că aleşii din Raionul Hliboca se vor reuni pentru a face demersurile legale în vederea anulării ordinelor de mobilizare.

Ultimatumul dat autorităților va expira mâine, iar în cazul în care revendicarea oamenilor nu va fi satisfăcută aceştia promit că vor bloca din nou drumurile.

În tot acest timp, spectrul morţii şi al participării la un război pe care nu-l doresc se întinde încet, ca o plasă de păianjen, peste gândurile unor oameni care nu vor decât să-şi muncească pământurile, să-şi vadă copiii crescând şi să se bucure de viaţă.

Tanti Maria

Soarele torid de iulie a ars ieri şi în apropiere de Cernăuţi, dar nu a avut darul de a-i fugări acasă pe protestatarii veniţi cu sutele pentru a bloca drumul european care face legătura cu Suceava. Tineri sau bătrâni, femei sau bărbaţi, cu toţii s-au adunat în stradă cu un singur gând: să scape de ordinele de mobilizare căzute în curţile lor mai ceva ca bombele separatiștilor pro-ruşi.

Sicriele care au adus şi în satele româneşti din zona Cernăuţi trupurile celor căzuţi în luptele din Estul Ucrainei sunt argumentele cele mai solide pe care oamenii din stradă le prezintă când sunt întrebați de ce nu doresc să se înroleze în armată.

Tanti Maria, o femeie de 66 de ani, este pe baricade de la începuturi. O mână teama că unul din cei patru fii sau vreun nepot ar putea ajunge pe frontul terorii de la Doneţk sau Lughansk. Nu are nici o garanţie că cel plecat se va întoarce acasă viu şi de aceea spune că autorităţile de la Kiev ar trebui să anuleze ordinul de mobilizare.

Ca tanti Maria sunt zeci, chiar sute de alte mame disperate. Nici una nu vrea să-şi plângă copilul ucis într-un război pe care oamenii din Bucovina de Nord nu-l consideră al lor. Ultimul cuvânt îl vor avea autorităţile de la Kiev, dar după cum decurg lucrurile nimeni de la nivel central nu pare dispus la concesii.

Unde sunt cei 12.000 de generali?

Oamenii ieşiţi în stradă cred că li se spun doar frânturi din adevăratul măcel din Estul Ucrainei. Din ce au vorbit cu soldaţi reveniţi de pe front au aflat că situaţia este mult mai gravă, iar moartea este omniprezentă în acea zonă de conflict.

„Nu ne spun tot ceea ce se petrece acolo. Ne arată doar câte puţin. Noi ştim că sunt morţi care stau acolo fără să fie ridicaţi de zile întregi. Cum să fim de acord să mergem acolo sau să ne trimitem copiii?”, a spus revoltat un bărbat care se sprijinea de un băţ.

Acesta consideră că armata ucraineană nu este pregătită suficient pentru a lupta cu separatiştii, iar tinerii care vor merge pe front vor fi carne de tun pentru „mercenarii” care luptă în condiţii profesioniste.

„În armata ucraineană sunt 12.000 de generali şi alţii care au luat grade fără să facă nimic. De ce nu sunt mobilizaţi aceşti oameni şi sunt chemaţi copiii noştri?”, s-a întrebat un alt protestatar.

Viaţa pe baricade

Timp de cinci zile, viaţa pe baricada improvizată pe drumul european 86, dintre Suceava şi Cernăuţi, a curs după reguli bine stabilite. Bucăţi mari de beton au fost amplasate pe mijlocul drumului pentru a nu permite şoferilor să tranziteze zona.

De pe un stâlp aflat pe o margine de drum a fost întinsă o eşarfă în culorile steagului Ucrainei, galben-albastru, iar când şi când câte o maşină primea acceptul de a trece dintr-o parte în alta, funcţie de urgenţele invocate de şofer şi acceptate de protestatari. Pe un culoar făcut cu o prăjină care ridica eşarfa galben-albastră maşina se strecura şi îşi continua drumul, iar mulţimea de oameni umplea aproape instantaneu golul creat.

Din peisajul baricadei făceau parte şi obiecte de mobilier, bănci care erau folosite fie pentru a le acorda momente de odihnă protestatarilor, fie pentru a stopa trecerea maşinilor.

Vlăguiţi de soarele aspru al verii, unii protestatari căutau insistent umbra, în timp ce alţii îşi ostoiau setea cu apă, uneori cu câte o cafea, mai rar cu câte o bere.

Pentru ei, baricada devenise deja un mod de viaţă, unde aţipeau, mâncau, discutau, dar mai ales îşi puneau toate speranţele că Estul Ucrainei nu va fi coşmarul unei generaţii.

Discuţii şi negocieri

În toate cele cinci zile în care circulaţia a fost întreruptă între Suceava şi Cernăuţi au existat discuţii intense între protestatari şi reprezentanții autorităţilor. La baricadele ridicate ad-hoc s-au prezentat atât şefii administrațiilor raionale, cât şi cei de la administrația regională de la Cernăuţi, dar şi şefi ai Poliţiei.

Printre „negociatori” s-au numărat şi aleşi din administrația regională de la  Cernăuţi. Unul dintre aceştia, Stepan Karnaveschi, le-a transmis un mesaj oamenilor care blocau drumul european Suceava - Cernăuţi.

„Oamenii trebuie să deblocheze drumul pentru a nu le face jocul separatiştilor. Aceştia îşi doresc să fie haos în Ucraina, iar ruşii s-ar bucura că au reuşit să creeze o astfel de situaţie”, a arătat Stepan Karnaveschi.

Președintele Consiliului raional  Hliboca, Grigore Vanzureac, a fost şi el prezent printre oamenii nemulţumiţi, cărora le-a explicat timp îndelungat că blocarea drumului nu este o soluţie, iar totul se va decide la masa tratativelor.

După discuţii şi negocieri, oamenii au fost convinşi să elibereze drumul, cu promisiunea că în termen de două zile aleşii din Raionul Hliboca se vor reuni pentru a cere administraţiei prezidenţiale de la Kiev să revină asupra ordinelor de mobilizare.

În caz contrar, oamenii din Nordul Bucovinei sunt decişi să reia protestele, chiar mai vehement ca până ieri după-amiază, când situaţia a revenit la normal.

Ordinele de mobilizare au fost arse

Ordinele de mobilizare, care au creat atâta panică şi nemulţumire, au venit cu miile în regiunea Cernăuţi. Oamenii nu au putut arăta un astfel de ordin şi asta pentru că toate listele privind mobilizarea generală au fost arse. Reprezentanții autorităților neagă că aceste ordine de mobilizare sunt pentru înrolarea celor nominalizaţi şi susţin că oamenii trebuie să se prezinte la comisariatul regional doar pentru a fi luaţi în evidenţe.

Nu acelaşi mesaj l-a avut şi şeful administraţiei regionale Cernăuţi, Roman Vanzuriak. „Astăzi, soarta întregii ţări (şi a regiunii Cernăuţi, de asemenea) se decide în zona unde are loc operaţiunea antiteroristă, şi nu pe autostrăzile din Bucovina. Am un mesaj şi pentru cei care pe fondul disperării soţiilor şi mamelor alimentează sentimente antiucrainene în regiune. Dacă militaţi împotriva integrităţii teritoriale a statului aveţi opţiunea de a merge în Rusia sau în orice altă ţară în care să trăiţi mai bine decât în Ucraina”, a scris Roman Vanzuriak, într-un mesaj publicat şi pe pagina sa de Facebook.

Alte drumuri din zona Cernăuţi continuă să fie blocate

Situaţia de la intrarea în Cernăuţi dinspre Suceava a fost una fericită. Dacă aici oamenii au fost convinşi să renunţe la protest, cel puţin temporar, alte drumuri intens circulate sunt încă blocate. Potrivit ziariştilor de la site-ul www.bucpress.eu,continuă să fie închise drumurile principale ce duc spre Herța, Kiev și Republica Moldova. Oamenii din raioanele Herța și Noua-Suliță nu s-au lăsat atât de ușor convinși de promisiuni, rămânând pe baricade.

Preoţii cu vederi pro-ruse, alungaţi de protestatari

Ieri după-amiază, printre protestatarii din stradă şi-au făcut apariţia trei preoţi, despre care oamenii susţineau că aparţin de biserica aflată în administrarea Patriarhiei de la Moscova. Cei trei prelaţi, dar mai ales mesajele pe care le-au transmis oamenilor, nu au avut trecere la oameni. După un cor de huiduieli şi câteva îmbrânceli, care au necesitat şi intervenția forţelor de ordine pentru calmarea spiritelor, preoţii au plecat aşa cum au venit, fără să se facă auziţi şi ascultaţi de cei care au blocat strada.

„Oamenii din Bucovina sunt paşnici şi nu înţeleg de ce este necesar acest război”

Jurnalistul Vitalie Zîgrea se află în miezul evenimentelor încă de la declanşarea acestora, iar ieri a fost prezent din nou pe baricada de pe drumul european dintre Suceava şi Cernăuţi. El consideră că toate protestele nu au la bază neapărat teama oamenilor de a lupta pe frontul din Estul Ucrainei. “Mai degrabă este o lipsă de dorinţă a oamenilor de a lupta, pentru că nu se ştie cine cu cine luptă acolo, pentru că aici în Nordul Bucovinei oamenii sunt paşnici şi nu înţeleg de ce este necesar acest război. Protestele de acum din stradă sunt un semn prin care mamele şi oamenii de aici vor să atragă atenţia opiniei publice că mor oameni nevinovaţi”, a arătat Vitalie Zîgrea.