Îngheţată cu topinambur, cătină şi sâmburi de caisă, desertul cu care studenţi ai USV vor să impresioneze juriul unei competiţii internaţionale

Patru masterande din cadrul Facultăţii de Inginerie Alimentară a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava (USV) şi-au propus să convingă juriul unei competiţii internaţionale de inovativitatea, calităţile nutritive, sustenabilitatea şi potenţialul comercial al unui produs alimentar creat de ele.

„TopIce” sau îngheţata cu topinambur, cătină şi lapte din sâmburi de caisă este  produsul cu care patru masterande din cadrul USV vor reprezenta România la faza internaţională a concursului „Ecotrophelia”, care va avea loc la Paris, în perioada 19-20 octombrie 2014. Competiţia are drept scop încurajarea creativităţii studenţilor în dezvoltarea unor produse alimentare eco-inovative, de calitate, destinate consumului uman şi prietenoase cu mediul înconjurător.

Echipa care va pleca la Paris este formată din masterandele Ionela Nechifor, Simona Ieţcu, Ionica Coţovanu, Valentina Mancaş, coordonate de conf. univ. dr. ing. ec. Adriana Dabija şi conf. univ. dr. ing. ec. Cristina Gabriela Constantinescu.

Plan de afaceri pentru „TopIce”

După ce au trecut de emoţiile fazei naţionale a concursului, care a avut loc la  Universitatea „Sapienţia” Miercurea Ciuc, câştigătoarele marelui premiu au invitat profesori ai USV, presa şi colegi de facultate la o degustare a îngheţatei „TopIce”.

Despre ingredientele alese pentru „TopIce”, masterandele explică: „Topinamburul este o legumă bogată în inulină, considerată fibră sau prebiotic. Când aceasta ajunge în organism îşi măreşte volumul şi creează senzaţia de saţietate. Cătina este <Ginsengul românesc>. Fiind un izvor de provitamine, ne-am gândit să o valorificăm. Totodată, sâmburele de caisă are vitamina B17 cu un real beneficiu pentru organism. Există clinici care folosesc B17 în tratarea sau prevenirea cancerului”.

Totodată, tinerele îşi doresc ca în scurt timp să găsim îngheţata lor pe rafturile magazinelor. „Avem un plan de afaceri bine structurat şi ne dorim să ne creăm o afacere din asta. Preţul estimat de noi este de 5 lei pentru 125 de grame, iar pentru o caserolă de un kilogram preţul este de 30 de lei”, a declarat o membră a echipei.

Câştigătoarele au mărturisit că reţeta lor de îngheţată a trecut prin zeci de încercări până când a ajuns la această formă. 

În competiţia internaţională de la Paris sunt înscrise echipe de studenţi din 22 de ţări.

Efortul câştigătorilor va fi răsplătit cu premii substanţiale (premiul I – 8.000 de euro, premiul al II-lea – 4.000 de euro şi premiul III - 2.000 de euro).

Strategie de marketing premiată, pentru brioşele „Margareta”

„TopIce” nu este singurul produs pregătit de suceveni care a impresionat juriul de la faza naţională „Ecotrophelia”. Produsul „Margareta gluten-free muffins” a obţinut două premii: premiul II şi premiul special pentru cel mai bun concept de marketing oferit de compania SC Covalact SA.

Echipa formată din studenţii Andrei Cicioc, Camelia Doroftei, Ilie Doroftei, Ana-Maria Gontariu a propus în concurs brioşe pufoase fără făină şi fără zahăr.

„Am folosit făină doar din seminţe – amarant şi quinoa, iar în loc de zahăr obişnuit am folosit un alt îndulcitor, respectiv zahăr de ştevie. Pentru culoare am folosit sirop de agavă, care e la rândul lui dulce”, ne-a declarat Andrei Cicioc.

Tinerii au evidenţiat faptul că produsul lor este benefic pentru organism, cu un aport consistent de nutrienţi, fără E-uri, conservanţi sau aditivi. Brioşele se pot consuma de oricine, de persoane cu intoleranţă la gluten sau de cei care urmează diverse diete.

Tinerii au fost coordonaţi de conf. univ. dr. ing. ec. Cristina Gabriela Constantinescu şi conf. univ. dr. ing. Ioan Gontariu. La faza naţională a competiţiei au participat 45 de studenţi cu 14 produse alimentare.

Concursul internaţional „Ecotrophelia”

În alegerea câştigătorilor, juriul competiţiei internaţionale „Ecotrophelia” ţine cont de mai multe criterii. Produsele trebuie să fie inovative sub unul sau mai multe aspecte comparativ cu produsele alimentare deja existente pe piaţă, să fie apte de a fi reproduse la nivel industrial, să fie realizate în conformitate cu legislaţia în vigoare cu privire la procese, ingrediente, aditivi, ambalaj, etichetă şi siguranţă alimentară.

Pe lângă faptul că vizează dezvoltarea de produse alimentare noi de către studenţi, concursul urmăreşte şi formarea de personal pentru industria alimentară europeană care să fie bine informat şi să gândească ecologic.

Premiaţi în fiecare an