Doru POPOVICI

Aproape că nu-mi vine să cred că s-a terminat totuși cu bine un meci în care Real aproape că n-a existat o repriză întreagă și în care în partea a doua a făcut tot ce a vrut pe teren. Mă întrebam dacă totuși Carlo Ancelotti n-o fi nebun de legat adoptând o tactică pe care pare să o fi brevetat: îi lasă pe adversari să alerge până le explodează plămânii, să ne domine până dincolo de limita maximă admisibilă, iar când ăia (indiferent cine: Manchester City, Barcelona, Dortmund etc) terminăbenzina, începem noi să-i călărim până leșinăsau mor. Asta presupune în primul rând o condiție fizică impecabilă, pe care Real a avut-o mereu, dar de când e Ancelotti antrenor, parcă a depășit toate barierele imaginabile. Atacanții noștri parcă dormeau, dar dacă unul părea chiar să nu fie pe teren în prima repriză, ăla a fost Rodrygo. Chiar nu știu dacă a atins mingea vreodată. Ei bine, la reluare, Rodrygo a început să zburde cala grădiniță, Vinicius să alerge și să dribleze tot așa, iar ocaziile să curgă doar la poarta Dortmund-ului. Să fi fost, la Dortmund, și apăsarea psihică a nenumăratelor ratări din prima parte? Să fi fost enormacalitate individuală a fiecărui madridist, plus conștiința acestei valori care face din Real o supraputere de neatins? Pe mine m-a uimit găselnița tactică (evident gândită și repetată de multe ori) de la deschiderea scorului: cred că în afară de Don Carlo nimeni nu s-ar fi gândit să aducă la corner un pitic (Carvajal are 1,73 m înălțime!) care să mai și depășească în săriturătoate namilele adverse, astfel încât să și deschidă scorul! Mi s-a părut că asta a fost cheia întregii nebunii, chestia care a dat complet peste cap orice mecanism tactic al lui Dortmund. Nu știu dacă Dani Carvahal chiar a fost omul meciului, poate Courtois sau Vinicius au fost la fel de importanți, la fel și Toni Kroos, însă dacă în formula asta Real dominăîn așa hal, oare cum va arăta când îl va integra și pe cel mai bun fotbalist din lume, M'Bappe? Presimt că urmează o îndelungată domnie a Real-ului (de parcă până acum ar fi fost altfel!).