Gabriel MANȚĂ

Iată că a venit și vremea de a vorbi din nou despre Simona Halep. Din păcate, nu așa cum ne-am fi dorit, dar acum avem o bază, au apărut și vor mai apărea elemente noi, odată cu recursul la TAS. După o lungă, prea lungă și nefirească așteptare, sportiva noastră a primit maximum de suspendare. Nu mai puțin de 4 ani! Să fi însemnat asta că s-au găsit dovezi irefutabile pentru vinovăția Simonei? Nicidecum... Am avut timp să trec prin mai toate reacțiile de la noi și prin alea care contează de aiurea (unele chiar aiurea). Aș rezuma ideile principale pe puncte, ca să știm cum stăm.

1. Simona Halep nu avea cum să fie declarată nevinovată, nici nu a pledat în direcția asta. Substanța interzisă a apărut la analize, de-acum trebuia să se determine dacă a fost neglijență sau intenție. Această evaluare urma să determine durata suspendării.
2. Prezența respectivei substanțe a fost corelată cu niște variații neobișnuite ale unor parametri din așa-numitul pașaport biologic al Simonei, din perioada respectivă. Și aici vine o contradicție amuțitoare între termenii folosiți în motivare: cei 3 experți au exprimat o ”opinie fermă și unanimă” că valorile respective din pașaportul biologic se datorează ”probabil dopajului”! Așadar vinovăția Simonei nu poate fi probată ”dincolo de orice dubiu”, conform cunoscutei formule uzitate în domeniul juridic, ea fiind considerată, cum ar veni, aproape vinovată, dar cu toate astea primește pedeapsa maximă! Ceva pute rău aici...
3. Apelul la TAS devine obligatoriu, istoricul spețelor similare arătând o tendință de micșorare a pedepselor, chiar și în urma unor justificări ridicole ale sportivilor.
4. În declarația sa de după aflarea verdictului, Simona afirmă că doi dintre cei trei experți care au analizat datele din pașaportul biologic și-au schimbat opinia când i-au aflat identitatea. Această chestiune nu va putea fi probată, probabil Simona (sau cineva din anturaj) a primit o informație off the record. Dar, presupunând că ar fi adevărat, să nu ne închipuim că e o conspirație contra Simonei, a românilor în general, cum suntem noi predispuși să ne dăm asupriți. Simona a fost o sportivă exemplară, respectată în circuit, nu a iscat nicicând valuri sau controverse. Părerea mea e că inamicul oficialilor din tenis este Mouratoglou. De aici și titlul articolului, Simona plătește pentru faptul că se află sub contract cu un antrenor-manager perceput ca arogant, sfidător și deloc încurcat de deontologie (să nu uităm că a avut o relație intimă cu Serena).
5. S-a aflat și persoana specializată din echipa lui Mouratoglou care i-a recomandat Simonei respectivele suplimente ”contaminate” (aceasta a fost varianta pe care a mers apărarea, cu expertiza unui specialist reputat, făcută însă cu o metodă proprie, neacreditată). Nu consemnez aici numele respectivei persoane, întrucât, pe cale de consecință, nici ea nu are culpă directă, respectivul supliment făcând parte dintr-un lot ”contaminat”, adică având în componență ceva care nu figura în prospect. Simona spune că se va adresa și unui tribunal civil pentru a cere daune de la producătorul din Canada, proces în care analiza expertului său ar putea fi acceptată. Dar asta nu rezolvă problema sportivă.

Ar mai fi destule de adăugat, dar deocamdată mă opresc aici, nu înainte de a face un pronostic optimist: după verdictul de la TAS, suspendarea va fi acoperită de perioada deja executată sau va mai rămâne ceva simbolic.