Gabriel MANȚĂ

Azi, tot tenis și doar despre băieți. În sfârșit, am reușit să văd un meci întreg al lui Davidovici-Fokina (nu ăsta cu Zverev, care se desfășoară în timp ce scriu, ci optimea cu Delbonis) și cred că pricep cum a pierdut Ruud. S-a trezit pur și simplu în față cu o sosie a lui, adică un fâșneț de aceeași înălțime, care are ca punct forte faptul că n-are puncte slabe. Și mai e și blond! Diferența față de sobrul norvegian e un fel de aroganță rusească, șicanează adversarii cu serve din mână, dar nu le dă ca să câștige punctul, ca Kyrgios, ci ca să-i scoată din sărite pe-ăia. În fine, cred că aici i se înfundă, Zverev pare setat în ”Slam mode”.

Bineînțeles, am fost excesiv entuziasmat de primele două seturi ale lui Musetti cu Djokovic, pentru a nu mă simți dezumflat la modul brutal de ceea ce a urmat. Junele italian a fost realmente încântător preț de vreo două ore, tenis-șampanie cu execuții izvorâte din talent pur. Retragerea lui după 1-16 în restul meciului l-a făcut pe Boris Becker să-l apostrofeze cam exagerat, uitând că Djokovic, fostul lui elev, era la fel de fragil pe la 20 de ani, îi venea să vomite în meciurile lungi, abandonând destule din ele. Apoi și-a schimbat dieta, și-a luat camera aia barică, vorbim deja de alt nivel. Un alt veteran, Mats Wilander, de obicei echilibrat în afirmații, l-a minimalizat pe Thiem, spunând că a câștigat doar conjunctural un GS, pentru că au absentat corifeii. Dar să ne amintim că Thiem i-a bătut pe Djokovic și pe Nadal în Slam-uri, chiar dacă se poate glumi pe tema asta. ”Am bătut doi campioni, unul de șah și unul de ping-pong: pe ăla de la șah la ping-pong, iar pe ăla de la ping-pong la șah!” – tot așa și austriacul, pe Djokovic pe zgură, pe Nadal pe hard. Însă chiar și așa nu e deloc puțin lucru. N-a scăpat nici Federer, luat la ochi de McEnroe, care a spus că mai bine se lăsa bătut de Koepfer! Exact asta nu văzusem la Federer de vreo 20 de ani încoace, de când îl urmăresc.

Celălalt puști italian, Sinner, deși cotat mai bine ca potențial decât Musetti, nu a putut vinde niciun fel de iluzii în meciul cu Nadal, către sfârșit rămânând efectiv fără soluții. Meciurile de azi ar trebui să fie doar o tranziție către marea semifinală, urmată de mai micuța finală!